Un grup de experți din Republica Moldova lansează un program de studii inovativ, cu sprijinul Erasmus +, care are menirea să ofere studenților șanse în plus pe piața muncii. Dar va reuși asta să țină tinerii moldoveni acasă? Relatează Natalia Sergheev.
„Problem-based learning” (PBL), adică învățarea bazată pe probleme, este o strategie centrată pe student, în care tinerii învață despre un domeniu prin experiența de rezolvare a unor sarcini. Metoda este bine-cunoscută peste hotare și ajută studenții să controleze ce și cum învață. În Republica Moldova, proiectul care promovează acest sistem de învățământ va fi lansat oficial pe 1 septembrie, dar un grup de studenți de la Universitatea de Stat l-au testat în avans.
Ecaterina Vornicescu este una dintre ei. Studentă în anul trei la facultatea de drept, tânăra vine dintr-o familie de juriști, care o sfătuiau să nu continue tradiția. Totuși, ea nu a urmat povața. Spune că a ales acest domeniu, fiindcă vrea să ajute oamenii, iar proiectul la care va participa toamna îi va folosi să-și atingă scopurile. Iată un exemplu de învățare bazată pe probleme.
„Am fost împărțiți în echipe și doamna ne-a propus fiecăruia câte un contract, contract de factoring, și nouă ni s-a propus să purcedem la anumite negocieri asupra unor clauze ale acestui contract. Deja noi ne-am întâlnit ca și cum am fi juriști a două companii diferite și noi trebuia să negociem asupra unor clauze mai favorabile pentru compania fiecăruia.”
Europa Liberă: Prin ce se deosebește asta de felul în care de obicei învățați, despre contracte, de exemplu?
„Se deosebește esențial. De fapt, asta ar fi o lacună în sistemul actual, studenții au multă teorie, însă puțină practică.”
La baza învățării bazate pe rezolvarea problemelor stă așa-zisul „triunghi magic” precum îl numesc academicienii, în care angajatorii servesc drept traineri, pedagogii sunt mentori, iar studenții învață să lucreze în echipe ca să rezolve probleme. Noua metodă presupune și internaționalizarea studenților și a profesorilor, de asta cunoașterea limbii engleze e necesară. Astfel, în anul doi, participanții la proiect vor avea posibilitatea să-și continue studiile la universități din Danemarca și Marea Britanie.
Inițiativa e finanțată de comunitatea europeană. Bugetul este de peste 1,5 milioane de euro, jumătate din bani fiind destinați pentru programe de mobilitate pentru studenți și lectori. Coordonatoarea națională a proiectului Larisa Bugaian:
„Ce așteptări avem? Diminuarea plecării studenților. Să vadă studenții că aici noi avem o calitatea nu mai proastă, decât ce așteaptă ei să vadă peste hotare. Alături de mama, de tata, soră, frate, fiind aici în țară, aducând rezultatele cunoștințelor, competențelor lor, mai apoi, fiind angajați aici, la noi în țară.”
Bursele și programele de mobilitate oferă multiple oportunități ca tinerii moldoveni să obțină studii de calitate peste hotare. Însă deseori, tinerii aleg să rămână în străinătate ca să-și construiască o carieră. Un exemplu concludent în acest sens e România. Datele oficiale arată că doar circa 6% dintre studenții care pleacă la studii peste Prut se mai întorc în Republica Moldova.
Experta independentă în educație Liliana Nicolaescu-Onofrei spune că programele inovative de învățământ sunt fără îndoială necesare și utile, dar ele nu sunt de ajuns ca să convingă studenții să rămână în Republica Moldova.
„Este important și ce se oferă la nivel de conținuturi în universități pentru fiecare dintre specialitățile la care studiază actualii studenți, dar nu mai puțin este important și cum se oferă aceste programe. Atunci când vorbim despre conținuturi, ce oferă, e important ca universitățile de la noi să nu rămână în urma timpului. Metodele de predare folosite astăzi în facultăți [sunt învechite]. Tinerii pot să dorească o schimbare de abordare, pentru că în continuare consider că este mult prea mult timp acordat teoriei și teoretizării și mai puțin timp acordat studenților pentru studiul practic.”
Proiectul-pilot va fi pus în practică în șase universități din țară. Autorii au fost nevoiți să modifice ideea originală, deoarece Ministerul Educației nu a susținut inițiativa în forma inițială.
În opinia organizatorilor, planul-cadru reglementat de stat e un impediment pentru independența academică, deoarece universitățile nu-și pot crea programe conform necesităților.
Responsabilitatea curriculară ține mai mult de universități decât de autorități, a adăugat experta Liliana Nicolaescu-Onofrei.
După părerea ei, este și interesul experților să fie cât se poate de aproape de standardele internaționale. Or, acest lucru se întâmplă prea rar. În Republica Moldova, practic nu există universități care să aibă programe și diplome comune cu universități prestigioase de peste hotare.
