Guvernul a declarat ziua de 23 august Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare şi a îndemnat autoritățile să coboare drapelele în bernă şi să ţină un minut de reculegere în memoria celor care au avut de suferit. O zi mai tîrziu, pe 24 august, președintele Igor Dodon va serba prin intermediul unui concert „eliberarea Moldovei de sub ocupația fascistă”. Cu această ocazie vine la Chişinău şi ministrul rus al apărării Serghei Şoigu. Mai multe despre cum vor fi marcate zilele de 23-24 august, sau încetarea operațiunilor militare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul actualei R. Moldova, de la corespondenta noastră la Chișinău.
Neînțelegerile dintre cele două componente ale actualei alianţe aflate la putere, PSRM-ACUM, pe un subiect considerat ideologic şi geopolitic cum sunt evenimentele din august 1944, văzute drept „eliberarea de sub ocupaţia fascistă” sau „ocuparea sovietică a Basarabiei”, se reflectă şi la nivel local. Mulţi primari nu au înțeles ce trebuie să marcheze, aşa că nu vor face nicio acțiune din cele recomandate de la centru.
Primarul oraşului Costeşti, raionul Râşcani, Nelu Glasu, ales pe listele Partidului Socialiştilor, se numără printre cei care argumentează că şi autoritățile locale au drept de decizii. El a ales să nu ia partea nici a executivului, nici a preşedintelui.
„Nu, noi n-o să marcăm, în nici un fel. Aşa pe moment careva acțiuni culturale nu se prevăd la noi. În general se ocupă secţia cultură şi aşa decizii se iau împreună, nu le decide numai primarul”.
Primarul din Slobozia Mare, Cahul, Valentina Carastan, spune că este de partea Guvernului, dar recunoaște că în localitatea pe care o conduce sătenii sunt preocupați de grijile şi nevoile lor.
„Noi vom face un festival frumos, adică nu prea ne-am concentrat pe sărbătorile, adică 23-24 nu vom marca nicicum, probabil, pentru că suntem luaţi în iureşul festivalului Beleu Bio Fest 2019. Dar nici nu ştiu poate şi ne gândim şi facem ceva, ne adunăm oamenii şi facem o cuvântare, punem nişte flori la monumentele pe care le avem prin sat, punem drapelul în bernă”.
În timp ce executivul şi-a propus evenimente de comemorare în ziua de 23 august, când este şi ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare, președintele Igor Dodon va organiza a doua zi, adică pe 24 august, un şir de evenimente dedicate „a 75 de ani de la eliberarea Moldovei de sub fascism”, inclusiv un concert.
În cadrul acestor evenimente, se preconizează participarea ministrului rus al apărării Serghei Șoigu, și a vicepreședintelui Consiliului Federației, Galina Karelova, care vin la invitația președintelui. Presa a scris că delegaţia rusă va fi destul de numeroasă, incluzând şi generali din Statul Major al Armatei Ruse. Această vizită a generat un schimb de replici între prim-ministra Maia Sandu şi ministrul apărării Pavel Voicu.
Ideea concertului i-a determinat pe criticii lui Dodon şi ai socialiștilor să le reproșeze că 23 august 1944 nu le-a adus mare bucurie basarabenilor. Deputatul socialist Bogdan Ţîrdea are un alt punct de vedere, concertul era şi în alţi ani mai mult simbolic, susține el.
„Dacă cineva consideră că noi trebuie să deplângem naziştii care au fost fugăriți din această ţară, dacă cineva consideră că trebuie să deplângem închiderea lagărelor de concentrare, dacă cineva consideră că trebuie să deplângem că au murit anumiţi criminali de război în acea zi şi dacă cineva nu este de acord că România în frunte cu regele Mihai s-a alăturat coaliției antifasciste şi antihitleriste, alipindu-se la lumea civilizată, eu nu vreau să polemizez cu aceşti oameni, eu au dreptul la greşală”.
În plus, Bogdan Ţîrdea amintește că actuala alianţă s-a constituit în jurul ideii de deoligarhizare, pe restul subiectelor pozițiile total diferă, afirmând în acelaşi timp că nu e momentul ca politicienii aflaţi la guvernare să se certe din această cauză.
Pentru istoricul şi analistul Anatol Ţăranu ceea ce se va întâmpla pe 23 şi 24 august va demonstra încă o dată cât de divizată este societatea moldovenească.
„Pentru guvernare acest lucru este desigur că unul negativ, în sens că nu contribuie la un act politic coerent. Din păcate această situație va perpetua încă mult timp, fiindcă nu există premise pentru ca societatea moldovenească să se coaguleze în jurul unei idei unice care ar putea să unifice”.
Mâine, 23 august, se împlinesc şi 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, un eveniment istoric mai degrabă trecut cu vederea la Chişinău. După părerea lui Anatol Ţăranu, discuţiile publice au lipsit pentru că acest document a dat naştere într-un fel Republicii Moldova, iar la o analiză mai atentă se va constata că toate problemele s-ar trage anume de acolo.
