Ştiri
Ankara îl atacă pe Macron pentru criticile la adresa Turciei, Rusiei și Chinei
Turcia l-a atacat dur pe președintele francez Emmanuel Macron în urma comentariilor sale din Algeria în care a avertizat asupra puterilor străine care răspândesc propagandă antifranceză în Africa, numind în mod specific Turcia, Rusia și China.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe, Tanju Bilgic, a denunțat pe 27 august ceea ce a numit comentariile „extrem de nefericite” ale liderului francez. „Este inacceptabil faptul că... Macron, care are dificultăți în confruntarea cu trecutul său colonial în Africa, în special în Algeria, încearcă să scape de trecutul său colonial acuzând alte țări, inclusiv țara noastră”, a declarat Bilgic într-o declarație. „Sperăm că Franța va ajunge la maturitatea de a-și înfrunta trecutul colonial fără a da vina pe alte țări, inclusiv pe țara noastră, cât mai curând posibil.”
În timpul unei vizite în fosta colonie a Franței, Macron a părut, la 26 august, să-i avertizeze pe tinerii algerieni și africani împotriva manipulării de către „rețele” influențate de Turcia, Rusia și China, care prezintă Franța drept un „inamic”.
În altă ordine de idei, Statele Unite au declarat că sunt, în continuare, preocupate de eforturile Turciei de a interzice exprimarea prin cenzură și hărțuire judiciară, în urma arestării unui star pop turc pentru afirmațiile făcute în timpul unui spectacol.
Vezi ultimele știri
Putin și Trump spun că sunt gata să discute direct despre un armistițiu în Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat joi că Rusia este de acord în principiu cu propunerea SUA privind un armistițiu în Ucraina, dar că mai există „aspecte” pe care ar vrea să le discute, posibil chiar cu Donald Trump. Președintele american a spus și el că este gata pentru discuții.
„Suntem de acord cu propunerile de încetare a ostilităților”, a spus Putin într-o conferință de presă pe 13 martie, după ce l-a primit în vizită la Moscova pe liderul belarus, Alexandr Lukașenko, și înainte de o posibilă întâlnire în capitala rusă cu Steve Witkoff, emisarul special al președintelui american Donald Trump.
„Ideea în sine este corectă și, desigur, o susținem”, a spus Putin despre propunerea americană privind o încetare a focului timp de 30 de zile și a adăugat: „Dar există aspecte pe care trebuie să le discutăm”, sugerând că l-ar putea suna pe Trump.
La puțin timp după conferința de presă a lui Putin, care i-a mulțumit președintelui american pentru eforturile de a pune capăt războiului, Trump a spus la Casa Albă, că este dispus să discute cu liderul rus. „Am vrea să vedem din partea Rusiei o încetare a focului”, a spus el în Biroul Oval, în timp ce îl primea în vizită pe secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Președintele american a adăugat că au loc „discuții foarte serioase” cu Putin și alții pentru finalizarea armistițiului de 30 de zile, referindu-se la vizita la Moscova a emisarului său special Witkoff. „Mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu el [Putin] și să vorbesc cu el, dar trebuie să rezolvăm asta repede”, a mai spus Trump.
Cu o zi mai devreme, el declara că speră ca Putin să accepte armistițiul, acceptat deja de Ucraina, în urma unor convorbiri americano-ucrainene în Arabia Saudită, și avertiză Moscova că, în caz contrar Washington-ul îi poate impune noi sancțiuni.
Forțele ruse se află în ofensivă din a doua jumătate a lui 2024 și controlează aproape o cincime din teritoriul Ucrainei, iar în ultimele săptămâni au forțat trupele ucrainene să se retragă și să cedeze o parte a teritoriilor pe care le cuceriseră în luna august în regiunea rusă Kursk.
Miercuri, Putin a apărut în uniformă militară de camuflaj, în timp ce vizita un post de comandă în regiunea Kursk, singura asemenea vizită de la începutul incursiunii ucrainene. Putin și-a îndemnat trupele să recucerească regiunea în întregime „cât mai curând posibil”, spunând că soldații ucraineni capturați vor fi tratați ca „teroriști”.
Relatări neconfirmate din ultimele zile indicau că Ucraina a început să-și retragă unitățile din regiunea rusă, în timp ce oficialii ruși susțineau că trupele lor au capturat mai multe localități, inclusiv Sudja, cea mai mare așezare pe care Ucraina a luat-o în incursiunea sa de anul trecut.
Cu puțin timp înainte de declarațiile lui Putin pe marginea armistițiului, un consilier al său de rang înalt, Iuri Ușakov, a respins orice încetare temporară a focului cu Ucraina.
Oficialul Kremlinului a spus într-un interviu difuzat de televiziunea de stat rusă că armistițiul nu ar face decât să ofere Ucrainei timp pentru a-și reveni din presiunea pe care Rusia a exercitat-o asupra trupelor sale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul a aprobat un plan pentru independența energetică a Moldovei până în 2030
Guvernul a aprobat în ședința din 13 martie un plan de 22 de măsuri prin care tinde să obțină independența energetică față de Rusia și să integreze piața de energie a R. Moldova cu cea a Uniunii Europene până în 2030. Pentru realizare acțiunilor, vor fi folosiți cei 250 milioane euro oferiți de UE.
Denumit „Planul de măsuri privind consolidarea independenței energetice a R. Moldova”, documentul elaborat de Ministerul Energiei prevede acțiuni prin care autoritățile urmăresc să crească reziliența sectorului energetic și să diversifice sursele de aprovizionare cu energie.
Printre acțiunile pe care autoritățile și le propun, se numără și majorarea capacității de generare a energiei electrice la nivel local, inclusiv din surse regenerabile.
Alături de această măsură, guvernul își propune să asigure stocuri de gaze naturale și produse petroliere, să majoreze flexibilitatea sistemului electroenergetic și să cupleze și să integreze piețele de energie locale cu cele din UE până în 2030.
Autoritățile își propun să pună în funcțiune linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești - Chișinău până în decembrie anul curent. Tot până în decembrie, planul prevede să fie dat startul lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Bălți - Suceava.
Ministerul Energiei a mai prevăzut și termeni pentru modernizarea S.A. „Termoelectrica”, compania care, în prezent, produce cea mai mare cantitate de energie electrică pentru R. Moldova, asigurând pentru luna februarie aproape 33% din consum.
Cu alte cuvinte, până în decembrie 2027 va fi pusă în funcțiune o centrală electrică pe bază de turbine de gaze cu puterea de 125 MW, oferită R. Moldova prin Mecanismul de protecție civilă al UE. Până în decembrie 2030, se propune să fie instalate noi capacități de generare la Termoelectrica.
În următorii cinci ani, autoritățile moldovene își propun să exploreze și potențialul geotermal al țării pentru producerea energiei termice și electrice. Pe lista de priorități este și „promovarea” centralelor termice pe biocombustibil solid, atât pentru casele individuale, cât și pentru sistemele centralizate, ca alternativă la centralele termice pe gaze naturale.
Acțiunile ar urma să fie implementate cu ajutorul asistenței financiare de până la 250 milioane de euro acordată de Uniunea Europeană.
Asistența este disponibilă grație unui pachet financiar oferit de Uniunea Europeană la începutul lunii februarie. Fondurile sunt destinate asigurării rezilienței și independenței energetice a R. Moldova, inclusiv pentru eliminarea „completă” a oricărei forme de dependență de aprovizionare cu resurse energetice din F. Rusă.
Din acest pachet, de exemplu, vor fi cheltuiți 151 milioane de euro pentru compensațiile la energia electrică oferite cetățenilor R. Moldova până la finalul anului 2025.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ministrul Educației rămâne în funcție. Moțiunea de cenzură înaintată de BCS a picat
După aproape 6 ore de dezbateri, moțiunea simplă de cenzură împotriva ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, a picat. Pentru demiterea acestuia au votat doar 18 deputați din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS).
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun a prezentat un raport amplu privind realizările de până acum, menționând că educația calitativă trebuie să fie un obiectiv național. Potrivit lui, sistemul educațional are nevoie de o viziune pe termen lung, asumată și susținută, inclusiv de către Parlament.
Oficialul a prezentat planul investițional pentru următorii ani și s-a referit la un șir de schimbări care trebuie făcute în viitor și să aibă continuitate.
Printre realizările echipei pe care o conduce, el a menționat creșterea considerabilă a salariilor profesorilor, majorarea burselor, renovările din instituțiile educaționale, căminele studențești, alimentarea gratuită a elevilor din clasele gimnaziale.
Totodată, potrivit lui, numărul de tineri angajați în domeniul educațional este la un maxim istoric, de circa 407, doar în anul curent de studii 2024/2025.
De cealaltă parte, deputații din opoziție au acuzat conducerea Ministerului Educației și Cercetării de închiderea școlilor și de faptul că în ultimii ani numărul elevilor a scăzut dramatic. În replică, Dan Perciun a spus că, de fapt, se atestă o stabilizare.
„De prin 2015 sunt în jur de 334-336 de mii de copii. Vedem o stabilizare a sistemului. Reducerea numărului de cadre didactice mai persistă într-adevăr. În primul rând, este din cauza îmbătrânirii, de asta este important să atragem cât mai mulți tineri specialiști”, a precizat ministrul Educației și Cercetării.
În timpul dezbaterilor, deputații BCS au adus în discuții și manualul de istorie pentru clasa 12-a, care, potrivit lor, ar fi plin de fals și propagandă.
- Te-ar putea interesa și: Evreii moldoveni, nedumeriți de „reevaluarea” lui Antonescu, își păstrează, totuși, optimismul
Dan Perciun a spus că s-a solicitat o recenzie a manualului din partea Yad Vashem, Memorialul Victimelor Holocaustului și, dacă vor fi necesare completări, acestea se vor face.
Dan Perciun a preluat funcția de ministru al Educației și Cercetării în iulie 2023, după ce predecesorul său, Anatolie Topală, a fost demis. Anterior, el a fost președinte al Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Armenia și Azerbaidjanul se pregătesc să semneze un tratat de pace
Armenia și Azerbaidjanul se pregătesc să semneze un tratat de pace, guvernele celor două țări din Caucaz urmând să stabilească data și locul unde va avea loc ceremonia. Informația a fost confirmată de reprezentanții Ministerului armean de Externe, dar și de oficiali de la Baku.
„Acordul de pace este pregătit de semnare. Republica Armenia este gata să înceapă consultările cu Republica Azerbaidjan privind data și locul semnării acordului”, a anunțat Ministerul de Externe al Armeniei într-un comunicat de presă pe 13 martie, scrie Reuters.
De-a lungul anilor, ambele părți și-au exprimat dorința de a semna un tratat de pace pentru a pune capăt unui conflict îndelungat, care datează din ultimii ani ai Uniunii Sovietice.
Războaiele, care au continuat pe parcursul anilor 1990, au fost legate de Nagorno-Karabah, o regiune din Azerbaidjan cu o populație majoritar armeană la acea vreme, care s-a separat de Baku cu sprijinul Erevanului.
În septembrie 2023, Azerbaidjanul a recucerit Karabahul prin forță, făcându-i pe aproape toți cei 100 de mii de armeni din teritoriu să fugă în Armenia.
Ministerul armean de Externe a spus că Erevanul acceptă propunerile Azerbaidjanului privind două articole „anterior neclarificate” ale proiectului acordului de pace și a precizat că „negocierile s-au încheiat”, iar documentul este „pregătit pentru semnare”.
Autoritățile de la Baku au insistat însă că Armenia trebuie să-și modifice mai întâi Constituția, pentru a elimina ceea ce guvernul de la Baku consideră a fi „pretenții asupra integrității teritoriale și suveranității Azerbaidjanului”, pentru ca mai apoi să asigure semnarea tratatului de pace.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Netanyahu va vizita Ungaria. Orbán asigură că nu va fi arestat în baza mandatului CPI
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, va efectua o vizită oficială în Ungaria în următoarele săptămâni, a anunțat joi, 13 martie, șeful de cabinet al premierului maghiar Viktor Orbán, sfidând astfel un mandat internațional de arestare emis de Curtea Penală Internațională.
Orbán l-a invitat pe Netanyahu să viziteze Ungaria în noiembrie anul trecut, afirmând că va garanta că mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), cu o zi înainte, în legătură cu presupuse crime de război ale Israelului în Gaza „nu va fi respectat”, scrie Reuters.
„Conform planurilor actuale, vizita va avea loc înainte de Paște. Odată ce data va fi confirmată, o vom anunța, bineînțeles, ținând cont de considerentele extrem de importante de securitate în acest caz”, a spus Gergely Gulyás într-o conferință de presă, joi.
Paștele catolic va fi sărbătorit pe 20 aprilie în acest an, printr-o rară coincidență cu cel ortodox.
Mai multe state europene conduse de guverne centriste sau de stânga (Spania sau Irlanda, de exemplu) au opinat sub presiunea curiozității presei că Netanyahu ar fi reținut dacă ar intra pe teritoriul lor. Prin contrast, țări ca Ungaria sau Cehia, unde la putere se află forțe de dreapta vădit pro-israeliene, au spus limpede că nu ar aplica măsura cerută de CPI, pe care au criticat-o din start.
- Te-ar putea interesa și: L-ați aresta pe Netanyahu? Irlanda sau Spania - da, Ungaria - ba!
Curtea Penală Internațională a emis, pe 21 noiembrie 2024, mandate de arestare pe numele lui Netanyahu și a fostului său ministru al Apărării, Yoav Gallant, precum și pe numele liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza.
Militanții conduși de Hamas, considerată grupare teroristă în SUA, Israel și UE, au efectuat un raid transfrontalier în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane și luând 251 de ostatici, potrivit datelor oficiale israeliene.
Acest atac a declanșat o ofensivă israeliană în Fâșia Gaza, care, conform oficialilor din enclavă, a provocat moartea a peste 48 de mii de palestinieni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Scumpirile au blocat reparațiile la ANSP: Doar 6 din 17 sedii au fost renovate
Doar 6 din cele 17 sedii ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, prevăzute spre a fi renovate cu finanțare din proiectul „Răspuns de urgență la COVID-19”, au fost reparate. Autoritățile spun că scumpirile din ultimii ani au depășit bugetul planificat, arată o analiză a Curții de Conturi.
Potrivit raportului Curții de Conturi din 28 februarie, din mijloacele proiectului „Răspuns de urgență la Covid-19”, implementat de Ministerul Sănătății, au fost efectuate lucrări de renovare și modernizare a sediilor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și a centrelor de sănătate publică din Bălți și Cahul în valoare de 244,33 de milioane de lei.
Deși documentația de proiect pentru renovare în valoare de 15,28 milioane de lei a fost întocmită pentru 17 clădiri, în final au fost renovate doar 6 imobile, ceea ce reprezintă doar 35% din volumul lucrărilor proiectate.
Autoritățile din sănătate spun că, întra-adevăr au fost renovate doar 6 clădiri ale ANSP, pentru că doar pentru acestea au ajuns bani.
- Te-ar putea interesa și: Renovată cu milioane de lei, o secție a Spitalului Ministerului Sănătății rămâne nefuncțională
Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Ion Prisăcaru, a spus în ședința din 11 martie, când a fost audiat raportul, că proiectările au fost efectuate în 2020, iar lucrările propriu-zise au început doi ani mai târziu, când au crescut prețurile pentru materialele de construcție, dar și pentru alte lucrări.
„Astfel, bugetul alocat pentru aceste construcții nu a fost de ajuns pentru toate aceste proiecte”, a explicat secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Ion Prisăcaru.
Și Angela Paraschiv, secretară de stat, responsabilă de domeniul sănătății publice a explicat că „toate clădirile și centrele de sănătate publică au peste 50 de ani, sunt destul de vechi și unele lucrări nu au fost prevăzute inițial”.
Secretara a mai spus că toate clădirile ANSP urmează să fie renovate. Acum sunt revizuite alte 4 blocuri ale ANSP: Centrul de Sănătate Publică Soroca, Orhei, Căușeni și un depozit național al ANSP. Acestea vor fi renovate dintr-un grant.
ANSP are în gestiune 10 Centre de sănătate publică.
În cadrul proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19” în valoare de 77,7 milioane de euro, de asemenea, au fost achiziționate teste și vaccinuri Covid-19, echipamente medicale, au fost renovate unități de terapie intensivă din mai multe spitale raionale, dar și edificiul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și alte centre de sănătate publică.
Creditul, oferit de Asociația Internațională pentru Dezvoltare, urmează să fie rambursat, pe tranșe, începând cu octombrie 2025, iar ultima plată este prevăzută pentru aprilie 2050.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Absolvenții de liceu alolingvi vor putea fi scutiți de examenul de BAC la limba română
În premieră, elevii din liceele alolingve care vor susține un test de certificare a cunoștințelor la limba română, asemănător evaluării TOEFL, vor fi scutiți de examenul de Bacalaureat la această disciplină. O decizie în acest sens a fost votată la ședința Guvernului de joi, 13 martie.
Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, se vor face modificări la Codul Educației, pentru a acorda dreptul Agenției pentru Curriculum și Evaluare să poată oferi certificatele privind competențele de cunoaștere a limbii române pentru adulți și liceeni.
Perciun susține că modificarea este o premieră pentru sistemul de educație din R. Moldova și va ajuta la stabilirea nivelului de cunoaștere a limbii române.
„Și în același timp, pentru liceenii din școlile alolingve va exista această posibilitate de a susține un test, de a-și lua certificatul și de a fi scutiți la BAC de examenul la limba română”, a spus Dan Perciun.
- Te-ar putea interesa și: Ministerul Educației: 132 de licee au rata de promovare 100% la BAC
Anul trecut, circa 2.594 de elevi au obținut nota „10” (zece), din oficiu, la limba străină, iar 61 - la informatică și au fost scutiți de examenele de Bacalaureat.
Examenele de Bacalaureat, în anul de studii 2024-2025, vor avea loc în perioada 3-20 iunie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
De la 23 la 25 de lei zilnic. Copiii rămași fără ocrotire părintească vor primi indemnizații mai mari
Din 1 aprilie, indemnizațiile zilnice pentru copiii rămași fără ocrotire părintească vor fi indexate cu până la 10%. Decizia a fost aprobată pe 13 martie la ședința Guvernului.
Începând cu luna viitoare, copiii vor primi 25 de lei pentru zilele obișnuite, 145 de lei pentru cele de sărbătoare și 204 lei când își sărbătoresc ziua de naștere.
Coeficientul de indexare reprezintă rata de creștere a prețurilor de consum din anul precedent, calculată conform regulilor stabilite de Guvern.
Indemnizațiile zilnice se acordă copiilor plasați în serviciile sociale de tip asistență parentală profesionistă, casă de copii de tip familial, serviciul de tutelă/curatelă, casă comunitară pentru copii în situații de risc și centre de plasament pentru copii separați de părinți, care sunt încadrați într-o instituție de învățământ.
Copiii rămași fără ocrotire părintească beneficiază de aceste indemnizații începând cu clasa a V-a și până împlinesc 18 ani.
În anul 2025, aproximativ 3.000 de copii vor beneficia de indemnizații zilnice. În bugetul de stat au fost prevăzute 18,4 milioane de lei în acest scop.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Incendiu în centrul capitalei. A ars acoperișul unui local
Un incendiu puternic a avut loc în centrul capitalei, fiind afectat acoperișul unui restaurant de pe strada Columna 104. Pentru stingerea flăcărilor care au distrus o suprafață de circa 4.000 de metri pătrați, au fost mobilizați peste 100 de salvatori.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), apelul la serviciul 112 a fost recepționat la ora 10:32, iar pentru lichidarea arderii au fost îndreptate echipaje de pompieri conform nivelului sporit de intervenție. În regim de alertă au fost ridicate echipele de rezervă din întreaga garnizoană a municipiului Chișinău.
Incendiul a fost localizat de pompieri în jurul orei 13:10.
IGSU a precizat că la fața locului au fost antrenate 24 autospeciale, inclusiv o autoscară. Au fost create 4 sectoare de luptă, iar la stingere flăcărilor sunt antrenați 101 angajați ai instituției.
„Totodată, pentru asigurarea securității zonei și ordinii publice sunt antrenate echipajele de poliție și carabinieri”, spun reprezentanții instituției.
IGSU a precizat că nu au fost raportate victime, iar în prezent salvatorii efectuează lucrări de spălare și demontare a construcției afectată de incendiu.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că serviciile municipale și responsabilii preturilor au fost mobilizate la fața locului unde a izbucnit incendiul.
„Suntem pregătiți să ne implicăm și să ajutăm cu tot ce este necesar. Rugăm cetățenii să evite zona și să păstreze distanța”, a scris primarul pe pagina sa de pe rețelele sociale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova deschide două noi consulate generale în SUA
R. Moldova va deschide în următoarele săptămâni două noi consulate generale în orașele Sacramento și Chicago din Statele Unite ale Americii. Decizia a fost aprobată de guvern în ședința de joi, 13 martie.
Vicepremierul Mihai Popșoi a spus în cadrul ședinței de Guvern că extinderea rețelei consulare în Statele Unite este dictată de numărul mare de cetățeni moldoveni prezenți în această țară. Potrivit ambasadei R. Moldova de la Washington D.C., în SUA ar fi în jur de 150 de mii de cetățeni moldoveni.
„Deschiderea consulatelor va spori importanța unui punct de legătură a mediilor de afaceri din R. Moldova și SUA”, a mai adăugat Popșoi.
Consulatele ar urma să fie deschise la finele lunii martie curent, când este așteptată și o vizită în SUA a ministrului Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.
- Te-ar putea interesa și: Igor Grosu și Mihai Popșoi întreprind o vizită în SUA
Autoritățile explică necesitatea noilor consultate prin nevoia de a acoperi zona de centru-vest a SUA și a reduce volumul de muncă al secției consulare din cadrul Ambasadei R. Moldova de la Washington D.C.
Ministerul Afacerilor Externe susține că Consulatul General de la Sacramento va aduce serviciile consulare mai aproape de diaspora moldoveană din vestul Statelor Unite, iar cel de la Chicago va deveni un punct strategic de contact pentru moldovenii din Midwest.
„Ambele oficii consulare vor permite programări mai rapide, procesarea eficientă a cererilor privind tot spectrul de acte consulare, pașapoartelor și altor documente oficiale, asigurând asistență rapidă și protecția drepturilor cetățenilor”, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.
Acordul pentru deschiderea consulatelor a fost obținut în timpul vizitei în SUA din decembrie anul trecut a ministrului Afacerilor Externe, Mihai Popșoi și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Vicepremierul Alaiba anunță că se retrage din Guvern: „Este nevoie de un impuls nou”
Vicepremierul Dumitru Alaiba, care deține și funcția de ministru al Dezvoltării Economie și Digitalizării, a anunțat în dimineața zilei de joi, 13 martie, că se va retrage din Guvern, afirmând că „este nevoie de următorul pas” și de „un nou impuls”.
Alaiba a făcut anunțul într-o postare pe Facebook, cu câteva minute înainte de ședința de Guvern de joi, despre care a spus că este ultima la care participă în calitate de membru al Cabinetului de miniștri.
„Au fost 2 ani jumătate de muncă enormă, în care am dat toate cunoștințele și energia mea ca să mișcăm lucrurile înainte”, a scris Alaiba pe rețele.
În debutul ședinței de Guvern, premierul Dorin Recean i-a mulțumit lui Alaiba pentru „efortul enorm depus ca să menținem stabilitatea economică” și a menționat că în mandatul său, ministrul a reușit să „creeze un mediu mai prietenos pentru afaceri” și să „simplifice interacțiunea dintre cetățeni și stat”.
Într-un clip video publicat pe pagina sa de Facebook, prim-ministrul Dorin Recean a lăsat să se înțeleagă că Alaiba ar putea reveni într-o nouă funcție, fără a oferi alte detalii. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că a fost vorba de „o glumă de curtoazie” și că Alaiba este „considerat un membru prețios al echipei”.
Anunțul lui Alaiba vine la câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat Planul de Creștere Economică al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de mărci, despre care oficialul susținea că va asigura o dublare a PIB-ului în următorii 10 ani.
- Te-ar putea interesa și: Ajutorul de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova, aprobat de Parlamentul European
Alaiba susține că în cei peste doi ani de mandat a pus „fundamentul stabilității economice”, iar în prezent „este nevoie de un impuls nou”, care să accelereze procesele începute „pentru a asigura creștere economică”.
Din august 2021, Dumitru Alaiba a fost președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe în actuala legislatură. În noiembrie 2022, el a fost numit ministru al Economiei în guvernul condus de prim-ministra de atunci, Natalia Gavrilița.
El și-a păstrat funcția și în guvernul condus de Dorin Recean, unde a ajuns vicepremier și ministru al Dezvoltării Economie și Digitalizării.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Fost candidat la primăria Cricova, trimis în judecată pentru finanțarea ilegală a partidului „Șansă”
Procuratura Anticorupție a anunțat miercuri, 12 martie, că a trimis în judecată dosarul fostului candidat la funcția de primar al orașului Cricova, Andrei Galațchi. Politicianul este acuzat că a transferat 1,4 milioane de lei activiștilor partidului „Șansă”. Acesta pledează nevinovat.
Procurorii susțin că, din 2023, încearcă să identifice toate persoanele care au finanțat ilegal partidul „Șansă”, care a devenit succesorul partidului „Șor”, după ce acesta a fost lichidat prin decizia Curții Constituționale din vara aceluiași an. Unul din episoadele acestui caz a fost separat de ancheta generală și trimis în instanță pe 12 martie curent.
Potrivit rechizitoriului, între noiembrie 2023 și martie 2024, Galațchi ar fi transferat 1,4 milioane de lei, bani obținuți din surse ilegale, activiștilor partidului „Șansă”. Banii au fost folosiți pentru promovarea imaginii formațiunii politice, susținerea anumitor candidați și organizarea evenimentelor de partid.
Procurorii consideră că în schema de finanțare ilegală a fost implicat oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde în Rusia, fiind condamnat în R. Moldova la 15 ani de închisoare pentru implicare în „frauda bancară”.
Deși procurorii nu au dezvăluit numele inculpatului, pe pagina Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, este indicat că pe 12 martie a fost înregistrat dosarul lui Andrei Galațchi, acuzat de finanțarea ilegală a partidelor politice. El a devenit cunoscut opiniei publice în toamna lui 2023, când a candidat pentru funcția de primar al orașului Cricova din mun. Chișinău, ieșind în evidență prin spoturile umoristice pe care le publica pe rețelele de socializare.
Totuși, deși a ajuns pe buletinul de vot, el nu a mai putut fi ales, deoarece Comisia pentru Situații Excepționale a interzis tuturor candidaților partidului „Șansă” să participe la alegerile locale. Autoritățile au explicat atunci că au luat această decizie pentru a evita influențarea rezultatelor scrutinului de către gruparea criminală condusă de Ilan Șor.
- Te-ar putea interesa și: CEC cere dizolvarea Partidului „Șansă”, afiliat fugarului Ilan Șor
În martie 2024, Galațchi și alte două persoane au fost reținute sub acuzația de finanțare ilegală a partidului „Șansă”. Ulterior, Ilan Șor a intervenit în apărarea sa, susținând că acesta este nevinovat. Pe 24 aprilie, același an, Galațchi a fost eliberat din detenție și plasat în arest la domiciliu.
În timpul ședințelor de judecată privind măsura preventivă, ele a spus presei că „doar ajuta oamenii”. În comunicatul Procuraturii Anticorupție s-a subliniat că, pe parcursul anchetei, el nu și-a recunoscut vina.
Dacă va fi găsit vinovat, Galațchi riscă o pedeapsă cu închisoarea de la trei la șase ani sau o amendă de până la 67.500 de lei.
Partidul „Șansă” ar putea fi lichidat la solicitarea Ministerului Justiției, care are la bază sesizarea Comisiei Electorale Centrale (CEC), care a invocat faptul că formațiunea nu a prezentat la timp rapoartele financiare. Liderul partidului, Alexei Lungu, a susținut că toate datele au fost prezentate la timp și că partidul este supus presiunilor autorităților. Prima ședință de judecată pe acest caz este programată pentru 5 mai.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
România: Trei candidați pretind la voturile extremei drepte după eliminarea lui Georgescu
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, și președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria Gavrilă, au anunțat că vor depune, fiecare, candidaturi la prezidențialele repetate din mai. Alături de ei, pentru electoratul suveranist luptă și fostul premier, Victor Ponta.
Liderii AUR și POT au făcut anunțul după o întâlnire pe care au avut-o cu independentul Călin Georgescu, a cărui candidatură la alegerile din mai a fost respinsă de Curtea Constituțională a României.
George Simion, care în dimineața zilei de miercuri, 12 martie, spunea că nu va candida la prezidențiale, și-a schimbat radical mesajul și a spus că „toată presiunea este pentru revenirea la turul doi”.
Simion este în prezent investigat pentru incitare la violență. El susține că ancheta este o încercare de a-l asocia cu un protestul violent de lângă sediul Biroului Electoral Central (BEC) de duminică, 10 martie, când a fost luată decizia de respingere a candidaturii lui Georgescu. În timp ce oamenii protestau, el a postat pe rețele că autorii interdicției trebuie „jupuiți” în public, dar apoi s-a apărat spunând că a folosit „o metaforă”.
Analiștii consideră dacă va candida, Simion are șanse să ajungă în turul doi, unde s-ar putea confrunta cu Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului.
Președinta POT, deputata Anamaria Gavrilă a afirmat că își depune simultan candidatura cu Simion, în înțelegere, pentru a da mișcării suveraniste „toate șansele”. Ambii au spus, într-un mesaj comun, că după validarea candidaturilor, unul dintre ei se va retrage.
Cei doi trebuie să strângă 200 de mii de semnături până la 15 martie, ultima zi în care mai pot fi depuse candidaturi pentru prezidențialele repetate din mai. O eventuală retragere din cursa electorală poate fi anunțată până pe 19 martie.
Anunțul celor doi lideri de partide de extremă dreapta din Parlamentul României vine după ce prin respingerea candidaturii lui Georgescu a apărut riscul ca așa-zisul pol suveranist să rămână fără un candidat la prezidențialele din mai.
Atât Simion, cât și Gavrilă au evitat în trecut declarațiile explicit pro-ruse, spre deosebire de Georgescu. Cu toate acestea, toate cele trei partide naționaliste din Parlamentul de la București au votat împotrivă, iar apoi au și contestat la Curtea Constituțională o lege care permite armatei române să doboare dronele ce încalcă spațiul aerian al României - un fenomen ce s-a repetat de mai multe ori în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, de-a lungul Dunării.
Fostul premier care se vrea candidat al suveraniștilor
Fostul premier al României, Victor Ponta, lansat în politică drept social-democrat, a intrat miercuri în cursa pentru alegerile prezidențiale din mai, declarând că sprijină ceea ce a numit „schimbarea radicală” care are loc în SUA și prin care încearcă să atragă votanții cu înclinații naționaliste.
Ponta, care a demisionat din funcția de premier al României în noiembrie 2015, a mai candidat la prezidențiale în 2014, când a fost învins în turul doi de fostul președinte român, Klaus Iohannis.
La depunerea candidaturii sale noi, Ponta a spus că România are nevoie de „o schimbare radicală” și că „trebuie resetat și repornit tot sistemul”.
Ponta susține că „s-a schimbat mult” față de cum era în urmă cu zece ani, afirmând că în acest deceniu a încercat să nu îi dezamăgească pe cei care l-au votat și să îi „înțeleagă” pe cei care au votat împotriva sa la alegerile în care a fost învins de Klaus Iohannis.
Fost președinte al Partidului Social Democrat (PSD), aflat acum la guvernare, Ponta a fost exclus din rândurile formațiunii, care îl susține în schimb, alături de partenerii săi de coaliție, Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR), pe centristul Crin Antonescu.
România urmează să repete alegerile prezidențiale în două tururi pe 4 și 18 mai, după ce Curtea Constituțională a anulat scrutinul inițial din decembrie, invocând acuzații de ingerință rusă în favoarea lui Georgescu – acuzații negate atât de Moscova, cât și de Georgescu.
Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski: Armistițiul ne-ar da timp să elaborăm un plan de pace
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat miercuri întâlnirea din Arabia Saudită de marți dintre oficialii americani și ucraineni ca fiind „constructivă” și a spus că o posibilă încetare a focului de 30 de zile cu Rusia ar putea fi folosită pentru elaborarea unui acord de pace mai larg.
Zelenski a făcut această remarcă în timpul unui briefing la Kiev, unde a declarat că Ucraina sprijină efortul SUA de a pune capăt cât mai curând posibil invaziei de trei ani a Rusiei și că reluarea ajutorului militar american și a schimbului de informații au fost „foarte pozitive”.
El a mai spus că răgazul de 30 de zile ar putea fi folosit, de asemenea, pentru a discuta cu aliații eventuale garanții de securitate pentru Ucraina.
Discuțiile americano-ucrainene de la Jeddah, din 11 martie, au fost salutate ca un pas înainte de mulți lideri din țări aliate cu Ucraina și SUA, inclusiv de R. Moldova.
Rusia a spus că trebuie să se mai gândească la ideea armistițiului. Rusia, care controlează aproape 20% din Ucraina, a obținut progrese pe câmpul de luptă în ultimul an, mai ales datorită avantajului său semnificativ în privința numărului de soldați.
„Depinde acum de Rusia ce urmează. Dacă vrea să își continue agresiunea împotriva Ucrainei sau nu”, a spus Zelenski.
La briefingul său de miercuri, președintele ucrainean, pe care Donald Trump l-a numit odată „dictator neales”, a mai spus printre altele că în Ucraina nu se pot ține alegeri în condițiile legii marțiale. Ea a fost decretată după invazia rusă pe scară largă din 2022, fiind de atunci prelungită periodic. Zelenski a mai spus miercuri că este gata să semneze acordul care ar permite SUA să exploateze minerale și pământuri rare din țara sa.
SUA ezită să dea Ucrainei garanții de securitate clasice, dar spune că odată ce va investi acolo, va avea interesul să-și apere investițiile.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Republica Moldova și alte țări îndeamnă Rusia să accepte armistițiu în Ucraina. Kremlinul așteaptă
R. Moldova s- a alăturat, prin vocea președintei Maia Sandu și a șefului diplomației Mihai Popșoi, țărilor care cer Rusiei să accepte încetarea imediată a focului pentru 30 de zile, convenită în Arabia Saudită între Ucraina și Statele Unite, la negocierile de marți, 11 martie.
Atât președinta Sandu, cât și vicepremierul Popșoi, au salutat, în postări publicate pe X, progresele înregistrate la Jeddah de delegațiile SUA și Ucrainei „pentru obținerea unei păci juste și durabile”. Rezultatul negocierilor a fost salutat și de alți lideri mondiali.
Secretarul american de stat, Marco Rubio, a spus că SUA „vor lua legătura cu rușii” astăzi. El a declarat că speră să primească un răspuns pozitiv și „îi îndeamnă cu fermitate pe ruși să pună capăt tuturor ostilităților”, potrivit The Guardian.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a spus că ideea unui armistițiu de 30 de zile este „un pas important și corect către o pace justă pentru Ucraina”.
„Acum depinde de (președintele Vladimir - n.r.) Putin”, a spus cancelarul Scholz într-o postare pe X. Șeful interimar al guvernului german a reiterat și cererile similare pentru un răspuns din partea Rusiei.
Premierul britanic, Keir Starmer a salutat un „progres remarcabil” în negocierile dintre SUA și Ucraina.
Prim-ministrul, care a condus eforturile europene pentru a construi o misiune de menținere a păcii în cazul în care se ajunge la un acord pentru încheierea războiului, a spus că „mingea este acum în terenul Rusiei”.
China a spus miercuri că speră la „o pace durabilă și de lungă durată”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez a spus că Beijingul „a luat act de rapoartele relevante” și speră că „toate părțile prin dialog și negociere, vor găsi un plan de pace durabil și de lungă durată, care să țină cont de preocupările fiecărei părți”, scrie AFP.
- Te-ar putea interesa și: Mingea e în terenul Rusiei după ce Ucraina acceptă propunerea SUA de încetare a focului
Presa internațională scrie că președintele american, Donald Trump, s-a arătat dispus să-l invite din nou în vizită la Casa Albă pe liderul ucrainean, Volodimir Zelenski. Trump a mai transmis că plănuiește să discute săptămâna aceasta cu președintele rus, Vladimir Putin.
Kremlinul a spus miercuri că așteaptă să fie informat de către SUA cu privire la rezultatul discuțiilor dintre SUA și Ucraina din Arabia Saudită înainte de a comenta dacă un posibil armistițiu este acceptabil pentru Rusia, a notat Reuters.
În urma negocierilor, SUA au fost, de asemenea, de acord să reia sprijinul militar și schimbul de informații cu Ucraina, anterior suspendate de președintele Donald Trump. Ministerul polonez de Externe a confirmat miercuri, 12 martie, că ajutoarele americane au început să fie trimise din nou spre Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Elevii de clasa a IV-a din 80 de școli vor susține testare digitală la matematică
Elevii din clasele a IV-a din 80 de școli din 21 de raioane și municipii vor susține testarea națională la matematică pe calculator. Evaluarea digitală este benevolă și face parte dintr-un proiect-pilot al Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.
Responsabilii de organizarea testării-pilot vor participa, în perioada 12-14 martie 2025, la o serie de instruiri, în parteneriat cu un grup de experți din Estonia.
Specialiștii estonieni vor oferi instruiri privind platforma digitală utilizată pentru desfășurarea testării și vor explica aspectele tehnice și funcționale legate de aceasta. De asemenea, experții vor împărtăși din experiența lor, privind educația digitală.
„Implementarea testării digitale reprezintă un pas important în procesul de modernizare a sistemului educațional din Republica Moldova. Suntem mândri să colaborăm cu specialiști din Estonia, un exemplu de succes în educația digitală, pentru a asigura o tranziție eficientă spre o evaluare modernă, accesibilă tuturor elevilor”, a spus Lilia Ivanov, directoarea ANCE.
- Te-ar putea interesa și: Cum a reușit Estonia să aibă unul dintre cele mai bune sisteme educaționale din lume
În perioada 24-28 martie 2025, elevii din instituțiile participante la programul-pilot vor avea oportunitatea de a testa platforma digitală, pentru a se familiariza cu procesul, dar și pentru a fi identificate eventualele dificultăți tehnice.
Testarea națională la matematică pentru învățământul primar va avea loc pe 13 mai 2025.
Testarea în format digital pentru clasa a IV-a a fost realizată pentru prima dată anul trecut. La ea au participat câte 25 de elevi ai clasei a IV-a din liceele „Mircea Eliade” și „Gheorghe Asachi” din municipiul Chișinău.
Elevii au rezolvat la calculator, pe o platformă specializată, un test la matematică, în format digital, constituit din 14 itemi, timp de 60 de minute. Suplimentar, elevii au răspuns la un chestionar cu privire la gradul de înțelegere a itemilor/sarcinilor propuse în test.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Renovată cu milioane de lei, o secție a Spitalului Ministerului Sănătății rămâne nefuncțională
Un raport al Curții de Conturi din 28 februarie 2025 arată că, unitatea de terapie intensivă a Spitalului clinic al Ministerului Sănătății, pentru renovarea căreia s-au cheltuit 26 de milioane de lei, rămâne nefuncțională și nu primește pacienți. De vină ar fi prizele din spital, spune managerul.
Potrivit raportului Curții de Conturi, examinat la 11 martie, unitatea de terapie intensivă a Spitalului Clinic de recuperare și îngrijiri cronice, în trecut spital al Ministerului Sănătății, a fost reparată cu fonduri provenite dintr-un credit de 77,7 milioane de euro oferit R. Moldova pentru implementarea proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19”.
Auditorii au stabilit că pentru reparația secției de terapie intensivă din strada Gheorghe Cașu din Chișinău, au fost contractate lucrări în valoare de 25,4 milioane lei, costurile fiind ulterior majorate cu circa un milion de lei. Deși lucrările au fost încheiate, iar secția dată oficial în exploatare la 25 februarie 2024, pacienții nu sunt încă aduși în unitatea reparată.
Potrivit directoarei interimare a spitalului Rodica Scutelnic, secția nu este funcțională din cauza că „prizele din pământ nu corespund normelor în vigoare și asta pune în pericol securitatea pacienților”.
„A fost efectuat un proiect de împământare a prizelor din spital, care este în proces de execuție și urmează să fie finalizat în luna mai”, a declarat Scutelnic în cadrul ședinței Curții de Conturi în care a fost întrebată ce măsuri au fost luate pentru a remedia situația.
- Te-ar putea interesa și: Echipamente medicale de milioane de lei stau nefolosite în depozitele Spitalului de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”
În cadrul proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19”, de asemenea, au fost achiziționate teste și vaccinuri Covid-19, echipamente medicale, au fost renovate unități de terapie intensivă din mai multe spitale raionale, dar și edificiul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și alte centre de sănătate publică.
Creditul, oferit de Asociația Internațională pentru Dezvoltare, urmează să fie rambursat, pe tranșe, începând cu octombrie 2025, iar ultima plată este prevăzută pentru aprilie 2050.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Crește numărul muncitorilor implicați în construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău
Autoritățile de la Chișinău au anunțat că mobilizează tot mai mulți muncitori la lucrările de construcție a liniei electrice aeriene Vulcănești - Chișinău. Șantierul lucrărilor se întinde în prezent pe o lungime de peste 80 de kilometri, susține Ministerul Energiei.
Într-un comunicat de presă din 12 martie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus că în ultimele două săptămâni, pe șantierele liniei electrice au fost aduși 45 de muncitori din Turcia, iar alți 15 urmează să ia parte la lucrări în următoarea perioadă.
Junghietu a mai precizat că procesul de compensare a terenurilor aferente construcției liniei electrice s-a extins în toate cele 8 raioane afectate și este în derulare în 32 din cele 34 de localități implicate, procentul general de achitare a despăgubirilor fiind de circa 80%.
Accesul în teren pentru desfășurarea lucrărilor de construcție este permis în 29 de localități din totalul de 34, a precizat oficialul.
Șantierul de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău, a fost vizitat marți, 11 martie și de speakerul Parlamentului Igor Grosu, care a spus într-o postare pe rețele, că linia „va fi funcțională până la sfârșitul anului.”
La finele lunii februarie, premierul Dorin Recean a cerut „mai multă viteză” la implementarea lucrărilor, care în prezent, sunt realizate în proporție de circa 50%.
Autoritățile moldovene doresc să finalizeze lucrările la linia de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești, de 400 kV, până la finalul acestui an, pentru a importa curent din România, ocolind regiunea transnistreană, așa cum se întâmplă în prezent.
Guvernul a precizat anterior că linia va avea 158 de kilometri, iar de-a lungul ei vor fi instalați 508 stâlpi pentru susținerea și întinderea conductoarelor.
Deși proiectul a fost inițiat în 2020, lucrările de construcție a liniei au început efectiv în aprilie 2024. Proiectul este finanțat de Banca Mondială, iar lucrările sunt efectuate de către compania KEC International Limited din India.
Potrivit autorităților, linia Vulcănești-Chișinău va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Contramăsurile UE la tarifele lui Trump vor intra în vigoare la 1 aprilie
Uniunea Europeană a anunțat miercuri măsuri comerciale de ripostă după ce administrația președintelui SUA, Donald Trump, a majorat oficial tarifele pentru toate importurile de oțel și aluminiu la 25%. Taxele europene pe produsele industriale și agricole vor intra în vigoare la 1 aprilie.
Cel mai mare bloc comercial din lume, UE, se aștepta la introducerea tarifelor americane și s-a pregătit din timp, notează Associated Press, însă măsurile afectează chiar și așa o relație transatlantică deja tensionată. Luna trecută, Washingtonul a avertizat Europa, mai vocal ca oricând, că va trebui să aibă grijă de propria securitate în viitor.
Măsurile UE vor viza bunuri din Statele Unite în valoare de aproximativ 26 de miliarde de euro, și nu doar produse din oțel și aluminiu, ci și textile, electrocasnice și produse agricole.
Între timp, Marea Britanie - care nu face parte din UE - a declarat că nu va impune propriile măsuri de ripostă împotriva Statelor Unite. Guvernul britanic a calificat, totuși, drept „dezamăgitoare” decizia Washingtonului.
„Întrucât SUA aplică tarife în valoare de 28 de miliarde de dolari, noi răspundem cu contramăsuri în valoare de 26 de miliarde de euro”, a declarat, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Vom rămâne întotdeauna deschiși la negocieri. Credem cu tărie că, într-o lume plină de incertitudini geopolitice și economice, nu este în interesul nostru comun să ne împovărăm economiile cu tarife vamale”, a mai declarat von der Leyen.
Comisia a mai spus că vor fi afectate „la schimb” produsele din oțel și aluminiu, dar și textilele, articolele din piele, aparatele electrocasnice, uneltele de uz casnic, materialele plastice și lemnul. Produsele agricole vor fi de asemenea afectate - inclusiv carnea de pasăre, carnea de vită, unele fructe de mare, nuci, ouă, zahăr și legume.
Viziuni diferite
Președintele Donald Trump spune mereu că taxele sale vor ajuta la crearea de locuri de muncă în SUA, dar von der Leyen a spus: „Locurile de muncă sunt în joc. Prețurile vor crește. În Europa și în Statele Unite”.
„Regretăm profund această măsură. Tarifele sunt taxe. Sunt rele pentru întreprinderi și chiar mai rele pentru consumatori. Aceste tarife perturbă lanțurile de aprovizionare. Ele aduc incertitudine pentru economie”, a mai spus ea.
Companiile siderurgice europene spun că s-au pregătit pentru această lovitură.
„Sigur, asta va înrăutăți și mai mult situația industriei europene a oțelului, exacerbând un climat de piață deja dezastruos”, a declarat luna trecută Henrik Adam, președintele asociației europene a oțelului Eurofer.
El a afirmat că UE ar putea „pierde” exporturi de oțel de până la 3,7 milioane de tone. Statele Unite sunt a doua mare piață de export pentru producătorii de oțel din UE, reprezentând 16% din totalul exporturilor de oțel ale UE.
„Pierderea unei părți semnificative a acestor exporturi nu poate fi compensată de exporturile UE către alte piețe”, a mai spus Adam.
Trump a impus tarife similare pentru oțelul și aluminiul din UE în timpul primului său mandat, înfuriind aliații SUA. UE a impus contramăsuri ca represalii și atunci, majorând tarifele la motociclete, whiskey, unt de arahide și blugi produși în SUA, printre alte articole.
Războiul giganților
UE estimează că volumul anual al schimburilor comerciale dintre cele două puteri economice este de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, reprezentând aproximativ 30% din comerțul mondial. Deși blocul comunitar înregistrează un excedent substanțial al exporturilor de bunuri, acesta este parțial compensat de excedentul SUA în comerțul cu servicii.
Comisia afirmă că schimburile de bunuri au atins 851 de miliarde de euro în 2023, cu un excedent comercial de 156 de miliarde de euro pentru UE. Comerțul cu servicii a fost în valoare de 688 de miliarde de euro, cu un deficit comercial de 104 miliarde de euro pentru UE.
Între timp, secretarul (ministrul) britanic pentru afaceri, Jonathan Reynolds, a declarat miercuri că guvernul său va continua să colaboreze „strâns și productiv” cu SUA pentru a apăra interesele de afaceri ale Regatului Unit. El nu a exclus viitoare tarife britanice la importurile din SUA.
Prim-ministrul de centru-stânga, Keir Starmer, amintește AP, a depus eforturi pentru a strânge legăturile cu Trump, în speranța de a evita un război comercial de felul celor declanșate de el cu alți aliați.
Reynolds a declarat că guvernul de la Londra rămâne „concentrat pe o abordare pragmatică și negociază rapid un acord economic mai amplu cu SUA pentru a elimina tarifele suplimentare și pentru a aduce beneficii întreprinderilor din Regatul Unit și economiei noastre”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Fostul președinte georgian Saakașvili a fost condamnat la încă 9 ani de închisoare
O instanță georgiană l-a condamnat miercuri, 12 martie, pe fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, la încă 9 ani de închisoare, într-un dosar în care a fost găsit vinovat de delapidarea fondurilor publice în proporții deosebit de mari.
Saakașvili, care a fost președinte al Georgiei între 2004 și 2013, nu se află la prima condamnare. El a fost anterior condamnat pentru abuz de putere, iar în prezent execută, începând din 2021, o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru abuz de putere.
Tribunalul l-a găsit vinovat miercuri de cheltuirea nejustificată a circa 5,4 milioane de dolari pentru ceea ce procurorii au numit „scopuri personale”.
Fostul șef de stat al Georgiei a respins acuzațiile care i s-au adus și a susținut că procesul are un „caracter politic”. Alături de el, a fost condamnat și fostul șef al serviciului special de protecție al demnitarilor.
Televiziunea georgiană, care a transmis imagini de la proces, a surprins haos în sala de judecată după anunțarea verdictului, susținătorii fostului președinte georgian numindu-l pe judecătorul care l-a condamnat drept „sclav” al actualei guvernări, scrie Reuters.
În prezent, Saakașvili rămâne o figură profund polarizantă în Georgia de astăzi. Pe rolul tribunalelor georgiene se mai află alte două dosare în care fostul șef de stat este judecat.
Ajuns la putere în urma Revoluției Trandafirilor din 2003, în timpul mandatului său, Saakașvili a reorientat Georgia spre Occident și a inițiat un ambițios program de reformă a sectorului public, care a adus îmbunătățiri rapide în această țară caucaziană cu 3,7 milioane de locuitori.
Cu toate acestea, ultima parte a guvernării sale a fost marcată de autoritarism, brutalitate polițienească și un război dezastruos cu Rusia în 2008. În 2012, partidul său, Mișcarea Națională Unită, a pierdut alegerile în fața unei coaliții conduse de Bidzina Ivanșvili, un om de afaceri miliardar care rămâne, de facto, liderul Georgiei și în prezent.
De la adoptarea legii „agenților străini”, urmată de parlamentarele din octombrie anul trecut, marcate de acuzații de fraudă electorală la scară largă, relațiile Georgiei cu Uniunea Europeană s-au răcit vizibil. Atât blocul comunitar, cât și guvernul de la Tbilisi au anunțat că procesul de aderare a fost suspendat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Curtea Constituțională a României respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale
Curtea Constituțională a României respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, marți, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale programate pentru 4 mai. Decizia vine după ce Biroul Electoral Central (BEC) a refuzat să îi valideze candidatura pe 9 martie, iar Georgescu a contestat hotărârea în instanță.
Judecătorii constituționali nu au acceptat niciuna din contestațiile la decizia BEC de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu la președinție.
Lângă CCR au fost pe parcursul ședinței sute de susținători ai acestuia.
Ei au fost revoltați la aflarea deciziei, dar au început să plece la scurt timp. La ora 19:45 mai erau la proteste circa 150 de persoane, potrivit reporterului Europa Liberă România.
Reacții în România
Profesorul de științe politice Cristian Pîrvulescu a declarat pentru Europa Liberă România că decizia Curții era „previzibilă și normală”.
„Orice altă decizie ar fi pus CCR într-o situație imposibilă. Decizia este o dovadă că România mai poate spera încă să fie un stat de drept”, a explicat Pîrvulescu.
În ceea ce privește viitorul extremei drepte în alegeri, expertul subliniază că „decizia BEC și a Curții limitează marja de manevră a polului de extrema dreaptă. Doar candidații care respectă ordinea constituțională vor putea trece de examenul de constituționalitate”.
Liderul AUR, George Simion, a reacționat pe rețelele de socializare, criticând hotărârea Curții:
„Rușine CCR! Rușine! Rușine! Nu ne veți învinge! Deja poporul român s-a trezit! Și va fi învingător!”, a scris el pe Facebook.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că alegerile din România fără Călin Georgescu sunt „ilegitime”.
„Desigur, în acest context, dacă e să spunem lucrurilor pe nume, orice alegeri care vor avea loc fără el (Georgescu - n.r.) vor fi ilegitime”, a afirmat Peskov într-o discuție cu jurnaliștii.
În același timp, oficialul rus a negat orice legătură între Kremlin și Georgescu: „Ne acuză țara că ar avea ceva de-a face cu Georgescu, este o prostie totală. Este o acuzație absolut nefondată”, a insistat el.
Argumentele lui Călin Georgescu
În contestația sa depusă la CCR, Georgescu a susținut că decizia BEC este „vădit nelegală”, acuzând instituția că „nu și-a îndeplinit atribuția de a verifica îndeplinirea condițiilor de formă și de fond” prevăzute de lege.
De asemenea, el a reclamat că BEC „și-a arogat, în mod nepermis, competența exclusivă a Curții Constituționale a României de a interpreta legea fundamentală pentru stabilirea unor condiții suplimentare de eligibilitate și fond”.
Georgescu a contestat și faptul că BEC s-a bazat pe o decizie precedentă a CCR, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale de anul trecut. Potrivit acestuia, hotărârea nu ar trebui să producă efecte pe termen nelimitat.
El a invocat și cazul Dianei Șoșoacă, căreia CCR i-a interzis anul trecut să candideze la președinție, susținând că decizia luată de judecătorii BEC duminică nu este aplicabilă în procesul său electoral.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Șapte cămine studențești din R. Moldova vor fi reparate capital
Șapte cămine studențești de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, Academia de Studii Economice și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți vor fi renovate cu suportul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Oficiul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii „Moldova-Proiect”, a semnat, pe 11 martie, un acord de colaborare pentru repararea celor șapte cămine.
Printre căminele care vor fi reabilitate se numără căminul nr. 2 al USM, situat pe strada Tighina 2, cu o capacitate de 172 de locuri, precum și căminul nr. 5 al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, de pe strada Suceava 154/2, care dispune de 210 locuri. De asemenea, vor fi renovate căminele „Luceafărul” și „ABC” ale Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.
Anterior, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că prioritate în cazarea în aceste cămine vor avea studenții care urmează specializări cu profil pedagogic, inginerești, în tehnologii informaționale și medicină veterinară.
Potrivit autorităților din educație, în total, circa 730 de tineri din întreaga țară vor beneficia de cămine modernizate, adaptate standardelor europene.
- Te-ar putea interesa și: Cum vrea Ministerul Educației să păstreze 17.000 de tineri în universitățile din Moldova
Implementarea acestui proiect este posibilă datorită suportului financiar al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei care a oferit R. Moldova circa 7 milioane de euro sub formă de grant și 20 milioane de euro ca împrumut.
De asemenea, vor fi acordate două granturi, în valoare totală de aproximativ 7 milioane de euro, care vor fi investite în măsuri de eficiență energetică.
Programul de reabilitare a căminelor face parte din proiectul de modernizare și internaționalizare a învățământului superior din R. Moldova, implementat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială în perioada 2020-2025. Valoarea totală a proiectului depășește 35 milioane de euro.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ajutorul de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova, aprobat de Parlamentul European
Parlamentul European a dat marți, 11 martie, votul final pentru planul privind Mecanismul de Reformă și Creștere pentru R. Moldova de 1,9 miliarde de euro. Prima tranșă, în valoare de 300 milioane de euro, va ajunge la Chișinău în aprilie.
Pentru s-au pronunțat 499 de europarlamentari din 660 prezenți. Mecanismul va intra oficial în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.
„Votul istoric de astăzi, cu o majoritate clară, arată că suntem uniți la nivelul Parlamentului European în a sprijini și mai mult Republica Moldova în următoarea perioadă”, a declarat după vot europarlamentarul român Siegfried Mureșan, negociatorul-șef privind asistența acordată Chișinăului.
Autoritățile moldovene au salutat votul din Parlamentul European. Președinta Maia Sandu a scris pe X că asistența europeană este „un vot puternic de încredere în viitorul” R. Moldova.
Premierul Dorin Recean a subliniat că cei 1,9 miliarde de euro vor finanța „proiecte mari cu beneficii importante”, cum ar fi 3.000 de km de drumuri reparate, 35 de școli model, dar și platforme industriale.
În esență, Mecanismul este un plan de creștere economică a R. Moldova, anunțat la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului despre aderare la UE din octombrie 2024.
Planul prevede sprijin pentru circa 25 de mii de întreprinderi, finanțarea unor proiecte importante de infrastructură, precum șoseaua de centură a Chișinăului sau poduri peste Prut, și interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea și construirea unor linii electrice.
Mecanismul european mai prevede că R. Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, accesul la zona unică de plăți în euro SEPA, la care R. Moldova a aderat deja săptămâna trecută.
- Te-ar putea interesa și: Moldova a aderat la Sistemul unic de plăți în euro
20% din granturi vor fi utilizate pentru a consolida instituțiile publice prin sisteme de guvernanță digitală, formarea funcționarilor publici și reforme judiciare, spun reprezentanții Parlamentului European. Aceste măsuri reprezintă condiții prealabile pentru o „gestionare eficientă a fondurilor UE”.
Membrii Parlamentului European au stabilit și un cadru de supraveghere consolidat, care va stabili un dialog între Parlament și Comisia Europeană pentru a revizui periodic progresul implementării mecanismului.
Din suma totală, 520 de milioane de euro sub formă de granturi și alte 1,5 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă.
Autoritățile moldovene au mulțumit pentru votul Parlamentului European. Președinta Maia Sandu a scris pe X că asistența europeană este „un vot puternic de încredere în viitorul” R. Moldova. Premierul Dorin Recean a subliniat că banii europeni vor fi investiți în „proiecte mari, cu beneficii importante”, precum 3.000 km de drumuri reparate, 35 de școli-model, dar și platforme industriale.
Primii bani ajung la Chișinău în câteva săptămâni
Primele 300 de milioane din ajutor vor fi disponibile până la sfârșitul lunii aprilie, a promis la Chișinău președintele Consiliului European, Antonio Costa, care la începutul acestei luni a efectuat o vizită oficială în R. Moldova. El a anunțat că în cursul anului curent, UE va mai oferi suplimentar 60 milioane de euro pentru a „spori capacitățile de apărare”.
Votarea pachetului de asistență pentru R. Moldova vine la o zi după vizita președintei Maia Sandu la Paris, unde în prezența președintelui francez Emmanuel Macron, oficialii moldoveni și francezi au semnat câteva acorduri de colaborare, inclusiv un acord de împrumut prin care R. Moldova va primi un credit de 30 milioane de euro din partea Agenției Franceze pentru Dezvoltare Internațională destinat domeniului energetic.
Ceva mai devreme, în februarie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a anunțat la Chișinău o strategie cuprinzătoare pentru independența energetică a R. Moldova.
Unul dintre obiectivele noii strategii este decuplarea R. Moldova de aprovizionările nesigure cu energie din Rusia și integrarea deplină a acesteia pe piața energetică a UE. Strategia este răspunsul european la criza energetică provocată la începutul acestui an de Gazprom, care a oprit livrările de gaze către regiunea transnistreană, care evitat o criză umanitară cu suportul UE și a Chișinăului.
Documentul prevede că „sprijinul global” european pentru Republica Moldova se va ridica la 250 de milioane de euro în 2025, dintre care 100 de milioane vor fi oferite până la jumătatea lunii aprilie, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
SUA și Ucraina propun Rusiei o încetare a focului pentru 30 de zile. SUA vor relua furnizarea de informații militare
Oficiali de rang înalt din Ucraina și Statele Unite au început marți în Arabia Saudită discuții despre încheierea războiului Moscovei împotriva Kievului. Comentatorii de presă cred că ea ar putea aduce încălzirea relației Kiev-Washigton, mai degrabă decât vreun mare pas spre pace.
Actualizare 20:50 - Emmanuel Macron spune că este nevoie de garanții de securitate credibile pentru Ucraina
„Având în vedere accelerarea negocierilor de pace”, președintele francez Emmanuel Macron a cerut șefilor militari europeni și ai NATO să elaboreze un plan „pentru a defini garanții de securitate credibile” pentru Ucraina în cazul unei încetări a focului, a anunțat președinția franceză.
Macron a declarat că este necesar să se înceapă planificarea pentru „definirea unor garanții de securitate credibile” pentru Ucraina, a declarat președinția franceză după o reuniune la Paris a șefilor militari din 30 de țări europene și NATO.
Actualizare 20:30 - SUA speră că Rusia va spune „da” păcii
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în urma discuțiilor cu partea ucraineană că urmează să prezinte această ofertă Rusiei, exprimându-și speranța că Moscova „va spune da păcii”.
„Nu există nicio soluție militară la acest război”, a completat el.
„Înainte de a negocia, trebuie să încetezi focul. Ucrainenii au fost de acord cu acest lucru. Sperăm că rușii vor spune «da», astfel încât să putem pune capăt războiului într-un mod care să fie acceptabil pentru ambele părți”, a menționat oficialul american.
Rubio a subliniat că președinții Ucrainei și Statelor Unite „și-au instruit echipele să finalizeze acordul privind mineralele”.
Consilierul american pentru securitate națională, Mike Waltz, a adăugat că discuțiile s-au schimbat de la „trebuie să punem capăt războiului” la „cum punem capăt războiului”.
Actualizare 20:15 - Volodimir Zelenski confirmă discuțiile: Statele Unite trebuie să convingă Rusia
Într-o postare pe Telegram, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că Ucraina este pregătită să accepte propunerea SUA de încetare a focului pentru 30 de zile.
„Suntem pregătiți să facem un astfel de pas. Statele Unite trebuie să convingă Rusia să o facă. Adică, noi suntem de acord, iar dacă rușii sunt de acord, atunci liniștea va exista. [...] Ucraina este pregătită pentru pace. Rusia trebuie să își arate disponibilitatea de a pune capăt războiului sau de a continua războiul. Este timpul pentru adevărul complet”, a spus Zelenski.
El a menționat că încetarea focului acceptată de Ucraina este totală, nu doar maritimă și aeriană, așa cum oferise Ucraina înainte de discuții.
Actualizare 20:05 - Ucraina este de acord cu o încetare a focului de 30 de zile, SUA vor relua furnizarea de informații militare
Delegațiile Ucrainei și Statelor Unite care s-au întâlnit marți la Jeddah au transmis o declarație comună potrivit căreia „Ucraina și-a exprimat disponibilitatea de a accepta propunerea SUA privind o încetare a focului imediată, temporară, de 30 de zile”.
Rusia nu a răspuns deocamdată cu privire la această propunere.
De asemenea, declarația comună mai prevede că pauza de 30 de zile de la lupte „ar putea fi prelungită de comun acord, cu condiția ca Federația Rusă să accepte și să se conformeze simultan”.
„Statele Unite vor transmite Rusiei că reciprocitatea din partea Rusiei este esențială pentru obținerea păcii”, prevede comunicatul.
În plus, potrivit declarației, Statele Unite vor începe din nou să furnizeze informații militare și vor relua asistența de securitate pentru Ucraina, oprite ca urmare a dorinței președintelui Donald Trump de a se ajunge imediat la o încetare a războiului declanșat de Rusia.
„Delegațiile au discutat, de asemenea, importanța eforturilor de ajutor umanitar ca parte a procesului de pace, în special în timpul încetării focului menționate anterior, inclusiv schimbul de prizonieri de război, eliberarea deținuților civili și întoarcerea copiilor ucraineni transferați forțat”, mai prevede declarația comună.
Potrivit declarației comune, ambele delegații au convenit să își numească echipele de negociere și să înceapă imediat negocierile pentru o pace durabilă care să asigure securitatea pe termen lung a Ucrainei.
„Statele Unite s-au angajat să discute aceste propuneri specifice cu reprezentanții Rusiei. Delegația ucraineană a reiterat faptul că partenerii europeni vor fi implicați în procesul de pace”, se menționează în comunicat.
Știrea inițială:
În orașul-port Jeddah de la Marea Roșie, în Arabia Saudită, jurnaliștii au fost lăsați să intre pentru scurt timp într-o încăpere în care o delegație ucraineană de rang înalt s-a întâlnit cu șeful diplomației SUA, pentru discuții privind încheierea celui mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a zâmbit pentru camerele de filmat și a ridicat degetul mare, sugerând că este optimist.
AP a relatat că de cealaltă parte a mesei, oficialii ucraineni, inclusiv miniștrii apărării și externelor, au așteptat „fără nici o expresie facială” începutul reuniunii, la un hotel de lux.
Consilierul prezidențial ucrainean Andri Iermak, participant la discuțiile de la Jeddah, a declarat reporterilor că cel mai important lucru era „cum să obținem o pace justă și durabilă în Ucraina”. El a declarat că garanțiile de securitate sunt importante pentru a împiedica Rusia să invadeze din nou în viitor.
SUA a spus mereu - pe un ton vehement la întâlnirea Zelenski-Trump din 28 februarie - că nu este dispusă să ofere garanții - cel mult să promită că va apăra investițiile sale economice în Ucraina, dacă vor prinde contur.
Între timp, la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Statele Unite vor informa Rusia cu privire la rezultatele discuțiilor de la Jeddah, ceea ce el a descris ca fiind „o practică normală”.
O șansă de redresare a relațiilor
Întâlnirea de la Jeddah, notează Associated Press, oferă oficialilor de la Kiev oportunitatea de a repara relațiile Ucrainei cu administrația Trump, după cearta fără precedent din timpul vizitei președintelui Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 28 februarie.
În primul rând, scrie AP, Ucraina trebuie să convingă Washingtonul să pună capăt suspendării de către SUA a ajutorului militar și a unor schimburi de informații după „explozia” din Biroul Oval. Oficialii americani au declarat că dacă discuțiile de la Jeddah vor fi bune, asta ar putea însemna că suspendarea ar putea fi de scurtă durată.
Luni, oficiali ucraineni au declarat pentru Associated Press că vor propune o încetare a focului care să acopere Marea Neagră, ceea ce ar duce la o navigație mai sigură, dar ar aduce și încetarea loviturilor cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei. Altă propunere ar fi legată de eliberarea prizonierilor de război.
Cei doi înalți oficiali au declarat - citați tot de AP - că Kievul este, de asemenea, pregătit să semneze un acord cu Statele Unite privind accesul la mineralele Ucrainei - un acord pe care președintele american Donald Trump dorește mult să îl obțină.
În drum spre Jeddah, Rubio a declarat că delegația americană nu va propune nici o măsură specifică pentru a asigura încetarea conflictului, ci mai degrabă dorește să audă de la Ucraina ce ar fi dispusă să ia în considerare.
„Nu am de gând să pun nici o condiție cu privire la ceea ce trebuie să facă sau trebuie să facă”, a declarat Rubio reporterilor care îl însoțeau. „Cred că vrem să ascultăm pentru a vedea cât de departe sunt dispuși să meargă și apoi să comparăm asta cu ceea ce vor rușii și să vedem cât de departe suntem cu adevărat.”
Rubio a declarat că acordul privind pământurile rare și mineralele critice ar putea fi semnat în timpul reuniunii, dar a subliniat că nu este o condiție prealabilă pentru ca Statele Unite să continue discuțiile cu Ucraina sau cu rușii.
El a spus că ar fi mai logic să se ia ceva timp pentru a negocia detaliile exacte ale acordului, care este acum un memorandum de înțelegere general, care nu conține multe detalii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Fostul președinte filipinez Duterte, arestat în baza unui mandat al CPI pentru campania antidrog
Fostul președinte al Filipinelor, Rodrigo Duterte, a fost arestat pe 11 martie 2025, pe Aeroportul Internațional Ninoy Aquino din Manila, în baza unui mandat emis de Curtea Penală Internațională (CPI). Decizia este legată de campania sa anti-drog, care a dus la moartea a mii de persoane.
Duterte, în vârstă de 79 de ani, se confruntă cu acuzații de „crime împotriva umanității prin omor”, conform CPI. El a fost reținut la revenirea sa dintr-o scurtă vizită în Hong Kong. Într-un videoclip postat pe contul de pe rețele al fiicei sale, Duterte a pus sub semnul întrebării „baza legală” a detenției sale.
Reuters a relatat marți, citând surse de la CPI, că mandatul de arestare a fost emis pentru uciderea din ordinul lui Duterte a 43 de oameni între anii 2011-2019.
Avocatul Israelito Torreon din Filipine a anunțat că a contestat la Curtea Supremă arestarea fostului președinte, care a fost reținut alături de fostul șef al Poliției. El a cerut judecătorilor să ordone autorităților încetarea cooperării cu CPI, scrie Reuters.
CPI îl investighează pe Duterte din 2018 pentru „războiul său împotriva drogurilor”, care a dus la moartea a mii de oameni în perioada în care el a fost președinte al Filipinelor între 2016 și 2022 și, anterior, primar timp îndelungat al orașului Davao, din sudul țării. Multe dintre victime erau tineri săraci.
Associated Press a citat un fost ofițer de poliție din Davao, care a declarat că până la 10 mii de suspecți au fost uciși de poliție și de escadroanele morții civile în timpul campaniei brutale a lui Duterte.
Familiile victimelor și organizațiile pentru drepturile omului au salutat arestarea lui Duterte ca un moment istoric, Human Rights Watch descriind-o drept „un pas esențial pentru responsabilitate în Filipine.”
Organizația a cerut, de asemenea, guvernului să „îl predea rapid pe Duterte Curții Penale Internaționale.”
Duterte a retras Filipinele din CPI în 2019, dar instanța afirmă că are jurisdicție asupra presupuselor crime, comise înainte ca țara să părăsească tribunalul.
Duterte a fost primar al orașului Davao timp de 22 de ani, înainte de a câștiga președinția în 2016 cu promisiunea unui război împotriva traficului ilegal de droguri, care afecta profund țara.
El este cunoscut și pentru retorica sa populistă și ieșirile împotriva elitelor și a Occidentului, numindu-l pe președintele rus, Vladimir Putin, „idolul” său.
În timpul președinției sale, Duterte a orientat politica externă a țării către China, îndepărtându-se de vechiul aliat, Statele Unite.
Supranumit „Donald Trump al Estului”, Duterte rămâne popular în Filipine.
În ciuda problemelor sale de sănătate, Duterte s-a înregistrat în octombrie pentru a candida la funcția de primar al orașului Davao. Fiica și moștenitoarea sa politică, Sara Duterte, ocupă în prezent funcția de vicepreședintă a Filipinelor și este considerată o posibilă candidată la președinție în 2028.
Marți, Sara a scris pe rețele că tatăl ei este „dus cu forța” la Haga, pentru judecată și că „asta nu este justiție, ci persecuție politică”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
