Italia, țara europeană cel mai puternic afectată de epidemia Covid-19, este al doilea cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova și pe locul trei în topul țărilor investitoare. Acestor date, bineînțeles, li se adaugă valoarea remitențelor - banii trimiși acasă de moldovenii care muncesc în Italia – , aproape 150 de milioane de dolari pe parcursul anului 2018. În cadrul unei dezbateri organizate astăzi de Agenția de investiții pe tema evoluțiilor comerciale cu Italia mai mulți antreprenori moldoveni au menționat că s-au văzut siliți să sisteze exporturile spre peninsulă, însă nu dau mâinile în jos și se arată deschiși să regândească strategiile de recucerire a pieței italiene în particular și, europene, în general.
În Republica Moldova activează peste 1300 de întreprinderi cu capital italian, țara plasându-se pe locul trei în topul investitorilor și pe locul patru după valoarea schimburilor comerciale. Despre ce vorbesc aceste cifre? Întâi de toate despre faptul că drama prin care trece acum Italia e urmărită cu îngrijorare de antreprenorii moldoveni, mulți dintre ei fiind nevoiți să-și conserveze afacerile și să oprească schimburile comerciale cu partenerii italieni. Expertul Andrei Crigan din cadrul companiei de consultanță Gateway&Partners constată că cele mai afectate domenii vor fi exporturile, domeniul turismului și remitențele.
„Evident, nu toate exporturile sunt sub risc, dar o bună parte din ele vor fi, pentru că, pe de o parte, livrările au scăzut în această perioadă, pe de altă parte, reluarea lor va fi mai complicată. Sectoarele din prima linie de risc sunt: agro-alimentar – cereale, miere, nuci; textile – îmbrăcăminte și încălțăminte; cablaje, inclusiv cele care se produc cu investiții italiene”.
Îngrijorările formulate de expertul Andrei Crigan în cifre ar putea arăta astfel: la capitolul exporturi Republica Moldova riscă să piardă între 200 și 300 de milioane de dolari, în turism – între 6 și 12 milioane. Cât privește volumul ratat al remitențelor, acesta e greu de estimat deoarece parte din moldovenii stabiliți în Italia au revenit acasă, dar nici ceilalți care au rămas nu au o situație foarte sigură, prin urmare, nu se știe cine dintre ei vor mai putea trimite bani acasă.
Președinta Asociației naționale pentru turism receptor, Cristina Frolov, spune că domeniul a fost afectat în totalitate de Covid-19. Pe lângă faptul că pensiunile, hotelurile și agențiile de turism și-au sistat activitatea, nu este clar când și mai ales cum vor fi reluate. Cristina Frolov spune că antreprenorii din cadrul asociației încearcă să păstreze cumpătul regândind eventuale strategii de reintrare pe piețe europene și o mai bună valorificare a pieței interne.
„Pentru Republica Moldova acum, ca destinație turistică, cu siguranță este timpul foarte bun de a se orienta spre digital marketing, pe promovarea și vânzarea serviciilor pe on-line, pe discuții aprinse cu sistemul bancar din Republica Moldova, inclusiv în zona bancară, pentru că la moment a plasa un produs on-line și a-l vinde cu adevărat on-line este foarte scump pentru o companie din țara noastră și nu este foarte convenabil”.
Exporturile de produse alimentare, inclusiv fructe, miere sau nuci sunt la moment mai puțin afectate de pandemie. Și asta pentru că sunt în afara sezonului. Copacii abia dau în floare, iar albinele încă nu au fost trimise după miere. Directorul executiv al Asociației Moldova-Fruct, Iurie Fală, spune că situația de criză prin care trece economia italiană are și reversul medaliei: moldovenii reveniți în țară și-ar putea găsi rostul acasă?
„Urmărim statisticile întoarcerii diasporei noastre din țări îndepărtate și din Italia. Știu că la noi, în cadrul asociației noastre, este o discuție largă pentru a-i atrage pe acești oameni în sectoare, deoarece concetățenii care s-au întors sunt persoane înalt calificate și și-ar putea găsi un rost aici, dezvoltând mici afaceri”.
Antreprenorii implicați astăzi în dezbaterea organizată de Agenția de investiții au avut un mesaj și pentru autorități: cu toții așteaptă un pachet de susținere bine țintit, și nu promisiuni care să creeze așteptări exagerate. Or, însănătoșirea economică a țării va fi direct proporțională cu viteza de revigorare a mediului de afaceri.
