Cei plecați peste hotare, în ultimii ani joacă un rol tot mai decisiv în procesele politice din Republica Moldova. La ultimul scrutin prezidențial în turul II s-au prezentat aproape 256 mii alegători aflați în străinătate, cea ce a reprezentat peste 15,5% din voturile exprimate, un record absolut pentru Moldova. Despre miza votului din diaspora o discuție cu Antuanela Răileanu, o tânără de 22 de ani, absolventă a facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA România si președinta OSB București. In prezent este studentă la Masteratul Social Media și Marketing.
Antuanela Răileanu: „Este o șansă de a ne exprima votul cu privire la următorul legislativ și este șansa de a alege noi reprezentanți în viitorul legislativ, lucru care pentru noi, cei care nu suntem acum în Republica Moldova, are o importanță majoră, pentru că, cu cât ești mai departe de casă, cu atât mai mult simți responsabilitatea și grija ca acolo totul să fie bine și lucrurile să funcționeze normal.”
Europa Liberă: Sunt și politicieni care deseori se întreabă - de ce majoritatea celor tineri care au trecut Prutul și-și fac studiile în România nu se grăbesc să revină acasă? Care ar fi răspunsul?
Antuanela Răileanu: „Cei care vin să-și facă studiile în România, văd în această țară o oportunitate mult mai bună decât Republica Moldova. Oferta este încântătoare și evident că România poate să-ți ofere un mediu mai bun de a te dezvolta profesional.
Cât despre revenirea acasă, probabil acest fapt este o dovadă de curaj și perseverență, adică este mult mai complicat să revii și să construiești de la zero cu ceea ce ai dobândit, cu tot ce ai acumulat în acești ani și tinerii, probabil, aleg calea mult mai facilă, mult mai ușoară și e mult mai simplu să continui drumul pe care l-ai început aici, în România.”
Europa Liberă: Dar vă sperie greutățile de acasă?
Antuanela Răileanu: „Nu ne sperie greutățile de acasă, dar, văzând care este situația la momentul actual cu tinerii care studiază aici, cam asta este explicația, însă avem mulți tineri capabili care ar reveni acasă și ar face lucruri frumoase pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Care ar fi acele condiții care v-ar face totuși mai ușor să decideți să reveniți în Republica Moldova?
Antuanela Răileanu: „În primul rând, este nevoie de construit un mediu mult mai competitiv, un mediu în care să fie ușor să lansezi o afacere sau un mediu în care să fii remunerat pentru munca ta mult mai mult decât este acum în Republica Moldova. Este vorba de condiții care ar trebui să fie mult mai bune, îmbunătățite la etapa actuală, astfel încât tinerii să simtă nevoia să facă acest pas curajos.”
Europa Liberă: Pentru că se insistă foarte mult pe o remunerare bună, ce salariu i-ar trebui, iată, unui tânăr cu studii făcute în afară să revină în Republica Moldova și să se considere că are un trai decent?
Antuanela Răileanu: „Depinde, eu nu știu dacă pot să dau o cifră a acestor salarii, dar...”
Europa Liberă: Aproximativ...
Antuanela Răileanu: „Dacă să ne gândim la standardele Uniunii Europene a unui stat european, cred că este vorba de ordinul miilor de euro, nu că aș fi eu cu multe cerințe, dar, într-adevăr, revenind acasă, în Chișinău sau oriunde în alt oraș, ai nevoie de multe achiziții făcute inițial, astfel încât să poți să îți permiți un trai decent.
Deci, casă, transport, automobil, masă, investiții, poate că mulți dintre ei vor să revină împreună cu copiii, cu familia, să întreții o familie la fel este un cost imens. Da, pentru asta ar trebui să se dezvolte economia, evident, dar și celelalte sectoare: infrastructură, până la urmă și cultură, educație sau mediu social, astfel încât cetățenii să aibă oportunități de a se dezvolta pe lângă partea profesională.”
Europa Liberă: Cât de dornici sunt tinerii să se implice în politică, pentru că e nevoie de sânge proaspăt în clasa politică? Vor tinerii să ajungă deputați, miniștri, funcționari?
Antuanela Răileanu: „Sigur că da, eu am cunoscut foarte mulți tineri cărora li se citește dorința pe chip de a se implica și, probabil, de a aduce ceva nou în domeniu, pentru că lucrurile se schimbă, generațiile se schimbă, evident că fiecare generație vine cu ceva nou, însă nu cred că sunt sprijinite suficient de bine aceste acțiuni, întrucât întotdeauna cariera de la început este mai anevoioasă și cu multe greutăți. Probabil că nici statul Republica Moldova, dar nici statul român nu oferă aceste oportunități de sprijin necesar, astfel încât tinerii să se implice mai mult și să fie sprijiniți și din punct de vedere financiar, pentru că este un lucru necesar.”
Europa Liberă: Dar atunci când vei pune ștampila pe buletinul de vot, vei lua în considerare dacă acel concurent electoral a inclus pe listă formațiunii inclusiv tineri?
Antuanela Răileanu: „Sigur că da, voi ține cont de acest fapt și este important ca între generații întotdeauna să existe o comunicare, pot înțelege experiența generațiilor anterioare și, într-adevăr, sunt oameni care se dedică mult activității, dar totuși este important să avem această comunicare, întrucât noi avem alte viziuni, suntem mult mai adaptați contextului social și suntem la zi cu lucrurile, cu tot ceea ce se întâmplă, evident că este inevitabil să nu vorbim despre tinerii implicați în politică.”
Europa Liberă: Dar între generațiile de politicieni există un conflict sau nu neapărat?
Antuanela Răileanu: „Eu nu știu dacă pot să-l numesc conflict, dar poate că tinerii au mai multe așteptări de la cei care sunt deja în politică lansați de mult timp, iar cei care sunt acum în fruntea statului probabil că neglijează unele viziuni sau unele idei mult mai inovative care vin din partea generației mai tinere.”
Europa Liberă: Și chiar dacă sunteți peste Prut, oricum vă considerați cetățeni cu drept de vot din diasporă. Ce miză au aceste alegeri pentru diaspora?
Antuanela Răileanu: „Dacă să raportăm la experiența anterioară a scrutinului prezidențial precedent din toamna anului 2020, diaspora are un rol decisiv aici, dar există o mare problemă pentru cei din diasporă, pentru că, aflându-te peste hotarele țării, nu ai acces facil la o secție de votare, lucru care îngreunează situația și lucru pe care nu poți să-l sprijini sută la sută.
Indiferent de câte secții de votare s-ar deschide, moldovenii din diaspora oricum sunt împrăștiați în toate colțurile lumii...
Acum depinde și de spiritul civic al oamenilor aflați în diaspora, pentru că, într-adevăr, este un efort ca în ziua alegerilor să te deplasezi la o secție de votare pentru unii dintre ei, ținând cont că sunt mulți kilometri de parcurs, e și un cost, moldovenii în diaspora muncesc, probabil că nu au disponibilitatea în ziua respectivă, dar, considerând că anume la diaspora se află jackpot-ul, eu cred foarte mult în cetățenii Republicii Moldova și sper că vor da dovadă de cel puțin prezența pe care am avut-o data trecută la alegerile prezidențiale.”
Europa Liberă: Comisia Electorală Centrală totuși a venit un pic în întâmpinarea celor din străinătate și, dacă inițial au promis 139 de secții peste hotare, au ajuns la un alt număr – 146.
Antuanela Răileanu: „Un lucru binevenit și chiar foarte necesar, dar insuficient, pentru că s-a discutat mult despre cum diaspora votează în acest scrutin parlamentar și chiar și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a propus majorarea numărului secțiilor de votare nu cu șapte, este foarte puțin șapte secții de votare în diasporă. Toți indicatorii au arătat că în diaspora trebuie să se deschidă mult mai multe secții, chiar și înregistrarea prealabilă a avut un succes mult mai mare decât data trecută, s-a propus alt număr de secții de votare, mult mai mare, însă avem ceea ce avem și suplinirea numărului de secții cu un număr de șapte în plus este aproape nesemnificativă. Într-adevăr, e ceva, dar e puțin de tot.”
Europa Liberă: Și ce ați dori să facă viitorii aleși ai poporului imediat după ce obțin votul de încredere din partea cetățenilor? Ce preocupări ar trebui să se regăsească pe agenda următorilor deputați?
Antuanela Răileanu: „Înainte de a ajunge la agendă, cred că următorii parlamentari ar trebui să facă un compromis, pentru că știm cu toții că forțele stânga, dreapta, centru întotdeauna au avut viziuni diferite, dar în interesul cetățenilor este nevoie de un compromis.
În al doilea rând, revenind la agendă, îmi doresc ca următorii parlamentari să dezvolte un mediu economic și social în Republica Moldova la standardele Uniunii Europene și îmi doresc să creeze condiții pentru cetățenii Republicii Moldova, îmi doresc să propună legi în favoarea cetățenilor, legi care i-ar ajuta să aibă un trai mult mai bun, legi în toate planurile economice și sociale, pentru că este atât de necesar la etapa actuală și îmi doresc ca la sfârșitul mandatului să nu revină în fața noastră cu încă un mandat compromis și să ajungem din nou să ne dezamăgim de toate acțiunile lor.”
Europa Liberă: Dar cine cu cine ar trebui să formeze o majoritate în următorul parlament?
Antuanela Răileanu: „Acum nu știu cine o să intre în următorul parlament și cred că dreapta trebuie să se alinieze cu dreapta și stânga trebuie să se alinieze cu stânga, dar între ei întotdeauna trebuie să existe o comunicare.
În acest scop se pot face compromisuri...
Înțeleg că sunt ideologii diferite și viziuni diferite, dar miza este electoratul care are nevoie de această comunicare între ei. În acest scop se pot face compromisuri.”
Europa Liberă: Și calea dreaptă pe care să se îndrepte Republica Moldova după acest scrutin parlamentar anticipat care ar fi?
Antuanela Răileanu: „Calea cea mai viabilă este parcursul european al Republicii Moldova, o perspectivă foarte bună pentru Republica Moldova la etapa actuală, ținând cont de faptul că dna președintă are o deschidere enormă în Occident și prin prisma acestui fapt și cetățenii se pot bucura de o schimbare a paradigmei, dacă pot să-i spun așa. Cred că unica soluție a Republicii Moldova este să meargă mână de mână cu România spre direcția europeană. Evident, ținând cont și de relațiile externe cu alte state și cu alți parteneri relevanți, dar direcția ar trebui să fie una europeană.”
