Linkuri accesibilitate

Litigiul secțiilor de votare pentru Diaspora: „E cam puțin timp, deși nu este imposibil”


Procesul în care mai mulți competitori electorali se judecă cu Comisia Electorală Centrală pentru decizia acesteia de a deschide un număr mai mic decât se așteptau de secții de votare în străinătate se mișcă anevoios. Sâmbătă, la Curtea de Apel, s-a produs o nouă amânare în acest proces, iar motivul e o nouă cerere de recuzare pe numele întregului complet de judecată, formulată de Platforma DA, una din cele șase formațiuni care au depus plângeri împotriva comisiei. Am discutat despre posibilele explicații, dar și evoluții cu un avocat al Platformei DA, Ion Botnarenco, apoi cu directorul Centrului de Resurse Juridice de la Chișinău, Vladislav Gribincea.

Ion Botnarenco: „Deoarece în cadrul procesului judecătorii inițial încercau să examineze această cauză într-o formă pripită și grăbită, o serie de cereri și demersuri ale participanților la proces au fost respinse în mod neîntemeiat și a început să apară un conflict deschis între judecători. La un moment dat, judecătorii Ecaterina Palanciuc împreună cu Anatolie Minciună au părăsit sala ședinței de judecată fără a o închide propriu-zis, fără a anunța închiderea ei și a rămas doar Ion Muruianu în fața tuturor participanților la proces, un lucru, din punctul nostru de vedere, neprofesionist.”

Un lucru, din punctul nostru de vedere, neprofesionist...
Ion Botnarenco

Europa Liberă: Deci, acest lucru s-a întâmplat sâmbătă, iar ulterior pe portalul național al instanțelor a apărut următoarea informație că „ședința se amână pentru luni, pentru că cauza civilă va fi transmisă spre repartizare aleatorie unui alt complet de judecată în scopul examinării cererii de recuzare”. Cum se explică, iată, această informație?

Ion Botnarenco: „Deci, observând comportamentul neprofesionist al celor doi judecători și cum au încercat ei să îngrădească dreptul celuilalt judecător, ne referim la Ion Muruianu, să pornească o discuție juridică, observând conflictul deschis dintre ei, am recuzat completul judiciar, pentru că, din punctul nostru de vedere, atunci când un judecător încearcă să intre în esență și să soluționeze acest caz în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, iar ceilalți judecători nu vor acest lucru și periclitează acest lucru ridică suspiciuni serioase în privința imparțialității și părtinirii acestor doi judecători, ne referim la Ecaterina Palanciuc și Anatolie Minciună. Asta a fost în principiu. Deci, noi vrem să transmitem un mesaj foarte clar societății: cererile de recuzare depuse în instanța de judecată rezultă din istoria acestor judecători, de exemplu, referindu-ne la Ecaterina Palanciuc, care a anulat alegerile locale din 2019, unde a participat Andrei Năstase. Ea a făcut parte din acel complet care a emis hotărârea ilegală care ulterior a fost revizuită în modul corespunzător. Deci, este un mesaj societății că noi nu avem încredere în acești judecători și prin cererile de recuzare judecătorii trebuie să înțeleagă și trebuie să se sensibilizeze că ei aplică legea cum este menționată și încearcă s-o interpreteze nu defavorabil, așa cum s-au obișnuit, dar așa cum prevede buchea legii.”

* * *

Pe de altă parte, directorul Centrului de Resurse Juridice de la Chișinău, Vladislav Gribincea, ne-a spus într-un interviu că procesul, dacă va fi prea mult tergiversat, ar putea face imposibilă deschiderea unor secții noi de votare în străinătate, chiar dacă justiția va cere asta:

Deschiderea secțiilor peste hotare ia timp, ele nu pot fi deschise peste noapte...
Vladislav Gribincea

Vladislav Gribincea: „Noi mai avem o lună de zile până la alegeri. Or, deschiderea secțiilor peste hotare ia timp, ele nu pot fi deschise peste noapte. Ministerul Afacerilor Externe trebuie să aibă acordul țării de reședință, trebuie să găsească sedii, să găsească personal. Anume din acest motiv, Codul Electoral prevede că orișice dispute electorale trebuie soluționate în trei zile de la depunerea cererii în judecată. În acest caz, văd că decizia durează deja de-o săptămână. De ce durează așa de mult? Explicația principală care ar putea să fie invocată este că părțile în proces au recuzat de câteva ori judecătorii, ceea ce a tergiversat examinarea cauzei, dar această tergiversare a examinării ar putea să aibă și efecte adverse. Chiar dacă acțiunea, eventual să admitem, se mai tergiversează un pic, s-ar putea întâmpla astfel în practică încât să nu reușească să mai găsească pentru deschiderea secțiilor de votare ulterior. Și mai este încă ceva: judecătorii înșiși nu pot obliga Comisia Electorală Centrală să deschidă 190 de secții, 198 sau 162. Judecătorii pot face un singur lucru – să anuleze, eventual, decizia Comisiei Electorale Centrale sau să respingă acțiunea. În cazul în care se admite acțiunea și se anulează hotărârea Comisiei Electorale Centrale, dosarul trebuie să revină înapoi la Comisia Electorală Centrală, Comisia Electorală să se convoace din nou și să ia o hotărâre cu privire la secțiile de votare așa cum prescrie hotărârea judecătorească. Anume din acest motiv eu cred că decizia în asemenea litigiu trebuia luată demult. Și eu sper că finalul, cel puțin în prima instanță a acestui litigiu, va fi dată luni. În orișice caz, oricare ar fi decizia, parcă intuiesc că această cauză va fi contestată și deja Curtea Supremă de Justiție va trebui să reexamineze disputa, ceea ce va întinde, probabil, litigiul până la sfârșitul săptămânii, chiar dacă luni se va adopta hotărârea, asta însemnând că Comisia Electorală Centrală, în cazul în care acțiunea se admite, va decide din nou asupra secțiilor de votare cel devreme după data de 20 iunie, ceea ce deja este destul de târziu.”

Vladislav Gribincea
Vladislav Gribincea

Europa Liberă: Ceea ce nu e deloc bine?

Vladislav Gribincea: „Asta înseamnă că vor rămâne trei săptămâni pentru ca Ministerul Afacerilor Externe să găsească personal, să găsească sedii. E cam puțin, e cam puțin, deși nu este imposibil, aș spune.”

Europa Liberă: Dincolo, iată, de aceste dificultăți pe care le-ați pomenit, haideți un pic să ne întoarcem la decizia Comisiei Electorale Centrale. Ne amintim, prima decizie a fost să deschidă 139 de secții peste hotare, ulterior, peste două zile a urmat un supliment, plus 7, în total – 146 de secții de votare. Cum priviți, iată, această decizie a CEC-ului? Și vă întreb, pentru că a fost contestată din toate părțile, mai puțin din partea unui actor politic.

Faptul că CEC și-a revăzut prima hotărâre vorbește de la sine că prima hotărâre nu este chiar temeinică...

Vladislav Gribincea: „Prima chestiune pe care trebuie s-o menționez este faptul că Comisia Electorală Centrală s-a convocat în câteva zile și și-a revăzut prima hotărâre vorbește de la sine că prima hotărâre nu este chiar temeinică. Doi: legea prevede că secțiile de votare peste hotare se deschid după consultarea Ministerului Afacerilor Externe de către CEC, adică CEC decide câte secții vor fi, dar CEC nu are mână liberă absolută să decidă câte secții și unde anume ele vor fi deschise. Sunt trei criterii în lege în baza cărora CEC-ul trebuie să ia decizia în ce țări și unde vor fi amplasate secțiile de votare. Primul criteriu este numărul conaționalilor noștri care trăiesc în țările în care se vor deschide secțiile de votare. Și iată aceste date nu există, deși legea prevede că acest aspect trebuie să fie luat în calcul, date oficiale în acest sens nu sunt. Prin urmare, acest criteriu nu poate fi luat în calcul pentru a decide deschiderea secțiilor de votare. Al doilea criteriu este înregistrarea prealabilă despre care s-a vorbit destul de mult, adică atunci când cetățenii noștri de peste hotare se înregistrau prealabil pe site-ul CEC și spuneau: „Eu vreau să votez” și indicau localitatea în care se află, pentru ca CEC să decidă amplasarea concretă a secției. Și trei: participarea la vot la scrutinul precedent. În baza acestor trei criterii, se fac calculele și se decide în ce țară și câte secții de votare trebuie deschise. Dacă Comisia Electorală Centrală ar fi făcut un calcul în baza acestor criterii care sunt, de altfel, criterii prevăzute de lege, atunci cu siguranță chiar și cu aceste 139 de secții de votare amplasarea lor teritorială ar fi trebuit să fie foarte diferită.”

Europa Liberă: De ce spuneți asta?

Vladislav Gribincea: „Fiindcă în Federația Rusă la ultimul scrutin s-a votat puțin și înregistrări prealabile pentru votul din 2021 la fel au fost destul de puține în Federația Rusă. În schimb, s-a votat destul de mult în Germania, Franța, Marea Britanie și Italia și, de asemenea, înregistrări prealabile au fost multe din aceste țări, fiindcă e vorba de un exercițiu matematic. Dacă s-ar pune mot à mot cifrele pe hârtie, atunci numărul secțiilor din Federația Rusă pentru 139 de secții sau 146 de secții de votare, cum în ultima instanță a decis CEC, trebuie reduse cel puțin șapte, iar aceste șapte secții trebuie redistribuite între Germania, puțin Italia, Marea Britanie și Franța.”

Europa Liberă: Dacă CEC-ul n-a făcut aceste calcule sau le-a făcut, dar a decis altceva, așa cum afirmați Dvs., e în ograda justiției această chestiune, poate justiția să corecteze, eventual, o eroare a CEC-ului? Este asta în atribuțiile justiției?

Vladislav Gribincea: „Prima chestiune este, dacă CEC a luat în calcul aceste cifre. Și răspunsul meu este „nu”, deoarece CEC în prima hotărâre a decis să deschidă secțiile de votare exact așa ca și la prezidențiale, în 2020, dar la prezidențiale am avut 11 secții de votare în care s-au terminat buletinele de vot și după prezidențiale am avut încă 67% din moldoveni care s-au înregistrat suplimentar prealabil pentru vot, 100 de mii de oameni, ceea ce nu putea să nu schimbe cifrele de la prezidențiale. Faptul că CEC a amplasat secțiile de votare exact acolo unde au fost la prezidențiale confirmă încă o dată că criteriile prevăzute de lege nu au fost luate în calcul de către CEC. Acest lucru îl confirmă și modul cum acea hotărâre a fost adoptată, s-au început discuțiile cu 162 de secții de votare, ca în final, în ședință CEC să facă modificări și să ajungă la 139. Mai mult ca atât, deși în unele secții de votare au votat 150, 100 sau chiar 70 de alegători, acele secții de votare nu au fost închise pentru a deschide secții de votare în localitățile în care am avut cozi enorme.

Pot oare judecătorii să invalideze hotărârea CEC pe acest motiv? Răspunsul este „da”...

Adică, CEC nu a luat în calcul criteriile prevăzute de lege. Pot oare judecătorii să invalideze hotărârea CEC pe acest motiv? Răspunsul este „da” și aceasta este nu doar posibilitatea instanței de judecată, aceasta este și sarcina judecătorilor să o facă, în cazul în care constată că litera și spiritul legii nu au fost respectate de către autoritatea electorală centrală.”

Europa Liberă: Criteriile alea două care au rămas, pentru că primul se pare că nu poate fi luat în calcul, dar celelalte două sunt totuși oarecum incerte, nu?

Vladislav Gribincea: „Nu, ele sunt foarte exacte! Se știe foarte clar în ce țări s-a votat și din ce țări au venit înregistrările prealabile. Nu, celelalte două criterii sunt foarte clare.”

Europa Liberă: Vedeți că, de exemplu, aceste înregistrări prealabile, dacă s-au înregistrat 100 de mii, asta nu înseamnă că 100 de mii vor vota. Deci, e un fel de indiciu care arată unde există mai mare interes, el tot trebuie cumva ponderat.

Vladislav Gribincea: „Noi nu vorbim acum de câți oameni vor veni la vot. Practica a arătat că la vot vin mai mulți decât se înregistrează prealabil. De asemenea, alegerile au confirmat că oamenii vin și votează orientativ din țările în care se înregistrează mai mulți oameni prealabil. Anume din acest motiv, criteriul a fost scris în lege, iar atât timp cât criteriul este scris în lege, el trebuie respectat.”

Europa Liberă: Cel de-al doilea despre care vorbeam, faptul că într-un loc anume au votat doar 5 mii de persoane, asta nu înseamnă că numai aceste 5 mii au vrut, se putea să fi vrut 10 mii, dar să nu fi avut unde?

Vladislav Gribincea: „E adevărat! Anume din acest motiv trebuie de făcut anumite calcule. E cert că noi nu putem să punem o secție de votare pe lângă fiecare alegător, de aceea noi trebuie să facem calculele astfel, încât să dăm șanse majorității de a-și exersa dreptul de vot, dar bineînțeles că neafectând dreptul esențial al minorității de a vota. Și aici trebuie să vin cu câteva explicații statistice. Secțiile de votare se creează conform legii pentru, cel mult, 3 mii de alegători, adică într-o secție de votare nu pot fi mai mult de 3 mii de alegători, deoarece 3 mii de alegători înseamnă orientativ 4 oameni per minut să voteze în acea secție de votare, ceea ce este foarte mult. Dacă s-ar lua în calcul aceste cifre, atunci dacă luăm în calcul bazele care s-au pus la alegerile prezidențiale, trebuia mărit numărul secțiilor de votare cu cel puțin 39, fiindcă am avut 39 de secții de votare peste hotare în care au votat mai mult de 3 mii de oameni. Asta-i una. A doua: media voturilor exprimate în Republica Moldova per secție de votare este de mai puțin de 700, adică în medie în Republica Moldova într-o secție de votare au votat la prezidențiale în turul doi 700 de oameni și în regiunea transnistreană tot atâția – 720, media per toate secțiile. În același timp, în diasporă media per secție de votare a fost 1.900 aproape, adică aproape de 3 ori mai mult, ceea ce implicit sugerează că deschiderea secțiilor suplimentare pentru regiunea transnistreană nu este chiar judicioasă, având în vedere că, în principiu, au votat tot atâția cât și în țară, se putea de reamplasat anumite secții unde nu s-a votat și de dat posibilitatea de a facilita alegerile. Iar peste hotare era cert că numărul secțiilor de votare trebuia majorat pentru a asigura cel puțin un coeficient de 1.000-1.500 de votanți per secție de votare.

Nimeni nu vrea să stea în rând 6-7 ore ca să voteze...

Atunci când într-o secție de votare votează 5 mii de oameni, în primul rând, asta înseamnă o coadă foarte mare la vot, asta înseamnă renunțarea oamenilor care nu sunt foarte fermi de a vota, fiindcă nimeni nu vrea să stea în rând 6-7 ore ca să voteze, asta înseamnă o problemă cu țara-gazdă, fiindcă în perioada de pandemie nu arată bine deloc când ai cozi de mii de oameni la secțiile de votare și asta înseamnă o epuizare fizică a funcționarilor electorali, fiindcă, spuneam anterior, o secție de votare este gândită pentru 3 mii de alegători, nu pentru 5 mii.”

Europa Liberă: Ați enumerat o serie de lucruri complicate, care trebuie puse în balanță, trebuie analizate. Într-o singură zi vă așteptați să se întâmple asta, că procesul mai departe de recuzări încă nu s-a mișcat?

Vladislav Gribincea: „Spuneam anterior că în instanța de judecată nu trebuie de decis câte secții de votare în plus trebuie deschise și unde vor fi amplasate acestea, judecătorii trebuie să decidă doar dacă hotărârea anterioară are fundament legal. În opinia mea, nu are. În momentul în care se constată că ea nu are fundament legal, ea se anulează și se dau indicații CEC-ului să adopte o nouă hotărâre care să respecte rigorile scrise în lege și în hotărârea judecătorească. Acest lucru este posibil de finalizat, cred eu, în timp de o jumătate de zi sau o zi de examinare în instanța de judecată, mai ales că legea nu mai permite amânări, legea prescria judecătorilor ca acest litigiu să fie terminat încă acum 4 zile.”

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG