De asemenea, a fost un an cu încercări economice similare celor din 1998, când Moldova a fost puternic zdruncinată de criza financiară din Rusia.
Nu uităm de pandemia din 2020-2021: am pierdut oameni dragi, mulți moldoveni s-au ales cu sănătatea șubrezită. A fost o imensă suferință și-un sentiment acut de nedreptate. Însă dacă un virus poate fi încă trecut în zona „fenomenelor naturale”, în categoria „loviturilor destinului” (deși nu au lipsit speculații că ar fi fost „scăpat” dintr-un laborator), atunci războiul din 2022 este în mod clar isprava unor oameni. A unor detracați.
Tragedia ucraineană, ca și pandemia, ne-a demonstrat cât de interconectată e lumea de azi. Și cum o invazie declanșată împotriva unei țări, în disprețul suveranității sale naționale și al dreptului internațional, poate arunca umanitatea în subistorie, într-un Ev obscurantist, al haosului și distrugerii.
Din fericire, Ucraina a rezistat, iar lupta sa eroică a provocat solidaritatea Occidentului. Uniunea Europeană și NATO s-au reinventat, și-au amintit valoarea libertății. A nu fi reacționat, a nu fi susținut lupta Ucrainei împotriva agresiunii putiniste, însemna să capotezi moral, să trădezi speranțele celor care apără civilizația occidentală de barbarie.
În 2022, întrebarea obsedantă pe plaiurile mioritice a fost dacă este posibilă o restaurație rusească în Republica Moldova?
În primăvară, pericolul unui atac din Transnistria părea foarte real, când avuseseră loc niște explozii acolo, cu mult zgomot și fum, dar tensiunile s-au calmat, după ce ucrainenii și-au luat măsuri de precauție și au declarat că vor curma în fașă orice tentativă de atac din partea soldaților ruși dislocați în regiune și a paramilitarilor transnistreni.
Legat de problemele de securitate, guvernarea de la Chișinău a avut o dilemă, ce faci: îți reafirmi apăsat neutralitatea, cu speranța să nu iriți Rusia, să-i domolești impulsurile sangvinare, asta însemnând să nu aderi nici la sancțiunile occidentale împotriva Moscovei, să ai așa un discurs pacifist la modul abstract, sau din contră: să adopți o atitudine de condamnare tranșantă a agresorului, cum își doreau ucrainenii, și să-ți asumi inevitabil riscurile acestei radicalizări?
Cred că decizia firească a venit odată cu obținerea statutului de țară-candidat la Uniunea Europeană, alături de Ucraina și grație Ucrainei, eveniment marcat, simbolic de vizita din 27 iunie a președintei Maia Sandu la Kiev – prilej de reafirmare deschisă a susținerii fără rezerve a cauzei ucrainene. Ezitările din primele luni ale anului au ținut mai degrabă de considerente conjuncturale, de slăbiciunile inerente ale statului moștenit de guvernarea PAS de la administrațiile oligarhice și pro-ruse, nu de opțiunile sale intime, fundamentale.
De altfel, solidaritatea umană cu Ucraina, mobilizarea instituțiilor statului și a cetățenilor de rând trebuia să excludă orice îndoială. Moldova a primit sute de mii de refugiați ucraineni, i-a găzduit, i-a ajutat cu bani, haine, produse alimentare. Moldova și-a pus la dispoziție căile rutiere și feroviare pentru transportarea unor mărfuri necesare poporului ucrainean. Și această solidaritate, desigur, va conta în relațiile bilaterale.
În politicile interne, guvernarea de la Chișinău a fost în 2022 mai mult un „pompier” chemat de urgențe, preocupată de rezolvarea unor crize punctuale, de căutarea unor mijloace financiare suplimentare pentru acoperirea scumpirii resurselor energetice, făcând mai suportabile greutățile vieții. Riscurile pentru securitatea națională, crescute exponențial după 24 februarie 2022, au adus corecturi importante actului de guvernare și asta se va repercuta și în noul an, discuțiile au și început: ieșirea din CSI, legiferarea limbii române în Constituție, punerea în dezbatere a statutului de neutralitate și chiar aderarea la NATO.
În 2022, Moldova s-a confruntat cu războiul hibrid al Rusiei: proteste violente, finanțate de oligarhii fugari, atacuri cibernetice, șantajul energetic. Ca niciodată în scurta sa istorie, din cauza războiului din Ucraina, cetățenii au trăit de pe o zi pe alta, urmărind oscilațiile de preț ale carburanților și întrebându-se dacă vor mai avea curent electric luna viitoare, dacă da – la ce preț?
Guvernarea s-a descurcat în general acceptabil cu toate aceste provocări, datorită sprijinului excepțional de care a beneficiat din partea Uniunii Europene, Statelor Unite și a altor țări democratice dezvoltate, reușind să-și treacă justificat meritul de a fi făcut un mare pas în ce privește dobândirea independenței energetice față de Rusia.
În 2022, clasa politică și cetățenii dintre Prut și Nistru s-au putut convinge cât de esențială este susținerea României, care a mers dincolo de tradiționalul său sprijin cultural, educațional și al investițiilor în infrastructura basarabeană, ci a menținut economia, a adus lumină la propriu în casele moldovenilor, a ajutat ca acest stat să nu deraieze de pe calea pro-europeană, „să rămână parte a lumii libere” – cum au declarat în repetate rânduri președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău.
Către sfârșitul anului s-au conturat mai promițător șansele luptei anticorupție, grație plasării fugarilor Plahotniuc și Șor pe lista sancțiunilor americane și britanice. De asemenea, autoritățile s-au dovedit mult mai hotărâte să combată propaganda rusă, suspendând licențele unor posturi TV care excelau în manipulare și dezinformare...
Nu știm ce încercări va aduce noul an, 2023, Republicii Moldova. Atâta timp cât războiul din Ucraina nu s-a tranșat în favoarea libertății, situația rămâne foarte volatilă, dar e de așteptat ca actuala putere să fi acumulat destulă experiență, să fi învățat din greșeli, încât să vedem mai multe schimbări decisive pe plan intern, o accelerare a reformelor.
Republica Moldova trebuie să rupă nefasta ciclicitate a ultimilor 30 de ani, în care o guvernare zisă democratică, ineficientă și coruptă, era fatalmente succedată de un regim pro-rus, aburcat pe dezamăgirea alegătorilor. În condițiile agresiunii putiniste, sângeroase, o asemenea „alternanță politică” i-ar fi fatală Republicii Moldova. Sperăm să nu se întâmple.
Punctele de vedere exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția postului de radio Europa Liberă.
