Pe platforma contributors.ro este preluată analiza lui Denis Cenușă asupra stării celor șase state din Parteneriatul Estic la finalul anului trecut. Statele din grupul nordic au avut alegeri naționale, al căror rezultat a zdruncinat ierarhia elitelor vechi, „a căror existență este datorată unui sistem autoritar sau surselor variate de corupție”. În Belarus și Moldova s-au întâmplat și lucruri bune: proteste pașnice în Belarus, alegeri prezidențiale cu un rezultat promițător în Moldova. Armenia a pierdut însă controlul asupra regiunii Nagorno Karabach, în favoarea Azerbaidjanului. Toate cele șase state intră foarte slăbite din punct de vedere economic în 2021, asta deși Uniunea Europeană s-a mobilizat totuși în sprijinul lor, pe fondul pandemiei. Denis Cenușă se oprește mai mult la Republica Moldova, unde victoria decisivă a Maiei Sandu, cu un milion de voturi peste contracandidatul său Igor Dodon, a arătat în ce direcție se îndreaptă preferințele alegătorilor, dintre care un număr impresionant de mare se află în diaspora. „Chiar dacă noul președinte are competențe limitate (...), scrie analistul, folosite în mod inteligent, acestea pot ajuta forțele politice care pledează pentru reforme și lupta împotriva corupției politice. O prestație profesionistă, transparentă și integră în fruntea președinției poate crea cerere pentru schimbări similare în celelalte instituții ale statului, înainte de toate în Parlament și Guvern. De asemenea, eșecurile noului președinte pot avea costuri politice pentru aliații săi politici, mai ales în contextul populismului abundent promovat de oponenții de stânga”. Rămâne de reținut, și nu doar legat de Moldova, „emergența diasporei și a spațiului virtual ca factori inediți de democratizare în regiune”.
„Destul de probabil, 2020 va fi anul care va fi menţionat în viitor în istorie drept cel care a marcat sfârşitul conceptului de , chiar dacă prin cărţi, seminarii, conferinţe sau articole de presă, sintagma va continua să mai fie utilizată o vreme în mod inerţial”, scrie Alexandru Lăzescu în editorialul Ziarului de Iași. A fost un an straniu, în care toate predicțiile experților au dat greș. Lăzescu crede însă că elementul care a schimbat cel mai mult perspectiva asupra viitorului a fost semnarea unui mare acord comercial şi de investiţii între China şi Uniunea Europeană. Acordul „transmite câteva mesaje clare. Primul : UE a ales să meargă pe o abordare pragmatică în faţa uneia care pune în prim plan valorile”. Al doilea: „UE se transformă pe zi ce trece, mai ales după Brexit, într-un de facto imperiu franco-german”. Al treilea, mult mai greu de consecințe: „că relaţia transatlantică nu mai este considerată prioritară la Bruxelles, la Berlin şi la Paris”. Europa vede viitorul ca o lume multipolară, în care Uniunea Europeană se va afla pe același plan cu America, Rusia și China. Numai că cea din urmă, subliniază Lăzescu, va profita de fragmentarea Occidentului.
Pandemia crește o dramă de proporții în societatea românească, educația, arată Ștefan Vlaston publicat pe blogurile Adevărul: „Elevii au pierdut două semestre, primăvara trecută şi toamna aceasta. Sunt toate şansele să-l piardă şi pe al treilea. Mai putem vorbi de şcoală, în condiţiile acestea? Nu. (...)Ne spunem că din lipsă de educaţie nu se moare. Doar se şterg la fund bătrânii Europei” - aluzie crudă la emigrația economică masivă a populației puțin instruite. Soluția e la îndemână, dar nici noul guvern nu vrea să o adopte: trecerea deciziei închiderii școlilor de la nivelul guvernului, la autoritățile locale, pentru a salva măcar o parte dintre elevi.
