Vineri, o comisie parlamentară a avizat propunerea anulării bacalaureatului pe anul acesta. Întrucât diplomele elaborate în baza mediilor din ultimii trei ani tot vor fi valabile, unii elevi se bucură, însă nu toți. Subiectul a provocat discuții aprinse, mai ales din cauza că restanțierii de anul trecut ar putea fi puși pe același cântar cu absolvenții de anul acesta.
În fața Comisiei parlamentare responsabile de educație, ministrul Igor Șarov și secretarul general de la minister, Anatol Topală, au trebuit să răspundă la următoarele întrebări: care va fi soarta elevilor ce anul trecut nu au susținut examenul de bacalaureat, respectiv, urmau să treacă probele în această vară; dacă diplomele eliberate de minister vor fi recunoscute internațional și cum va fi organizată sesiunea de admitere la studii universitare?
Ministrul Șarov a dat asigurări că absolvenții nu vor avea probleme cu diploma eliberată în acest an, inclusiv la universitățile din afara țării, și asta pentru că Republica Moldova nu a luat de sine stătător decizia de a anula examenele de bacalaureat, ci inclusiv ghidându-se de experiența țărilor din regiune.
Deputata Maria Ciobanu de la PPDA, totuși a reproșat demnitarilor de la Educație că nu au consultat și opinia elevilor din clasa a 12-ea, punându-i pe aceeași treaptă pe elevii sârguincioși cu acei care nu prea au rupt cărțile:
Elevul bun așteaptă bacalaureatul ca să demonstreze că el cu adevărat e bun
„Eu știu cum de mult așteaptă elevii buni, cu adevărat buni, să susțină bacalaureatul, fiindcă, trebuie să recunoaștem, că instituțiile noastre de învățământ, ele nu-s din alt stat, sunt tot din statul Republica Moldova și corupție este unde vrei și câtă vrei. Dacă copilul este al unui fermier, al unui procuror, judecător, al dirigintelui de clasă sau directorului, el are alte note. Puteți să-mi spuneți orice, am văzut asta zeci de ani. Deci, elevul bun așteaptă bacalaureatul ca să demonstreze că el cu adevărat e bun”.
Maria Ciobanu a făcut trimitere și la o petiție on-line semnată de câteva sute de susținători, care consideră că prin anularea examenului de Bacalaureat, elevilor li s-a încălcat dreptul la educație. „Timp de trei ani de liceu, elevii și-au făcut studiile în condițiile unor reguli care garantează posibilitatea de a dovedi cunoștințele acumulate în cadrul unor examene de bacalaureat. Anularea acestor examene încalcă grosolan dreptul tinerilor la admiterea în învățământul superior în condiții echitabile și violează principiul concurenței bazate pe merit”, se arată în petiție.
Un alt reproș formulat în adresa conducerii ministerului de deputatul PAS, Lilian Carp, e că ar da dovadă de duble standarde atunci când nu oferă un răspuns clar elevilor restanțieri, care urmau în acest an să susțină repetat sesiunea de Bacalaureat. În opinia deputatului Carp, ministerul Educației nu poate invoca imposibilitatea garantării „distanței fizice” între elevi, în condițiile în care centrele de bacalaureat au o capacitate de a găzdui peste 20 de mii de elevi, iar restanțieri sunt de zece opri mai puțini:
„Dacă cumva o să decidem că acești 2 mii de restanțieri vor susține examenele când vor apărea „condițiile necesare” s-ar putea ca aceste condiții să nu mai apară. În acest caz ei mai pierd un an de zile. Noi nu putem să le mai tăiem un an de speranțe, astfel încât ei să susțină acest examen”.
Ministerul Educației, Igor Șarov, a spus că instituția pe care o conduce este „tehnic” gata să organizeze examenele chiar și la finele lunii iunie, însă a insistat că decizia ar fi una riscantă. În ce privește restanțierii, șeful de la Educație a formulat următoarea propunere: „Noi o să le oferim posibilitatea aceasta în funcție de evoluția epidemiologică din Republica Moldova, dar mai târziu de data de 1 septembrie”.
Hotărârea guvernului de a anula examenele de bacalaureat din cauza pandemiei a fost avizată pozitiv de comisia parlamentară de profil. Ca să devină o normă obligatorie, decizia urmează să fie votată în plenul parlamentului.
