Un grup de juriști ai Ministerului Culturii a semnalat că filmul conține elemente de extremism și i-au cerut ministrului Vladimir Medinski să retragă permisul de proiecție a filmului. După o vizionare închisă a „Morții lui Stalin”, Consiliul obștesc de pe lângă minister a ajuns la concluzia că filmul nu are nici valoare istorică, nici culturală și profanează simbolurile sovietice – imnul, ordinile și medaliile. Premiera filmului urma să aibă loc astăzi 25 ianuarie.
La baza comediei satirice „Moartea lui Stalin”, o coproducție a franco-britanică, stă romanul francez cu același titlu semnat de Fabien Nury și Thierry Robin, apărut în 2011. Subiectul derulează în jurul luptei pentru putere a anturajului din imediata apropiere a lui Stalin după moartea acestuia în 1953. Într-o ipostază grotescă apar figurile lui Nikita Hrușciov, Veceaslav Molotov, Gheorghi Jukov și ale altor personaje istorice sovietice. Premiera mondială a filmului a avut loc în septembrie 2017.
În Rusia, „Moartea lui Stalin” a generat reacții bolnăvicioase din partea multor politicieni și funcționari, iar juriștii Ministerului Culturii au declarat că filmul are drept scop „incitarea la ură și violență, umilirea demnității cetățeanului rus (sovietic), propaganda inferiorității omului în baza unor criterii de apartenență socială și națională, acestea fiind semne ale extremismului”. Iar șeful Consiliului obștesc al Ministerului culturii, Iuri Poliakov, a declarat jurnaliștilor că la mijloc este „o luptă ideologică” împotriva Rusiei și că după retragerea permisului de proiecție vor fi sesizate și instanțele de judecată.
Directorul executiv al Asociației politico-istorice a Rusiei, Vladislav Kononov, a declarat pentru RT că filmul este dezgustător. „Acest film umilește și insultă istoria rusească. Conducătorii noștri sunt prezentați drept idioți. Ei poate că au fost tirani, dar idioți nu au fost. Este felul în care Occidentul vede mentalitatea omului rus. Eu consider că acest film denigrează și jignește și are drept scop provocarea de prejudicii morale. Este greu de imaginat ce se va întâmpla dacă filmul va fi proiectat în cinematografele din Rusia”, a spus Kononov.
Unul dintre primii care au protestat împotriva filmului a fost Pavel Pojigailo, membru al Consiliului obștesc de pe lângă Ministerul culturii, care a declarat pentru Radio Svoboda că „Moartea lui Stalin” jignește simțurile veteranilor și proiectarea lui în ajunul aniversării a 75 de ani de la lupta de la Stalingrad este „o blasfemie și un scuipat în suflet”.
„Toți conducătorii statului, mareșalii noștri sunt prezentați în ipostaza de clovni, sau de tâmpiți cretini. Și asta jignește simțul oamenilor care au legătură cu Uniunea Sovietică și umilește victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Plus că filmul conține multe scene de violență, tortură, execuții prin împușcare, nu știu de ce capul lui Stalin după moarte este tăiat cu pila. În plus, este vorba și de profanarea simbolurilor naționale – a imnului, a distincțiilor de stat, iar tot ce a fost în Uniunea Sovietică, toți conducătorii, este reprezentat vulgar și obscen”, a declarat Pavel Pojigailo.
Jurnalistul Andrei Arhanghelski, șeful departamentului cultură al revistei Ogoniok, declară într-un interviu acordat corespondentei serviciului rusesc al Europei Libere, Svetlana Pavlova, că ar fi fost util ca filmul „Moartea lui Stalin” să fie arătat publicului rus.
Andrei Arhanghelski: „Viziunile publicului rus din păcate sunt formate de multitudinea de seriale pe același subiect – fiecare al doilea serial la noi este dedicat anilor 1930-1950. Volumul mare și calitatea îndoielnică a acestor seriale a dus la distorsionarea percepțiilor. Aceste filme sunt făcute în spiritul autocenzurii, cu admirație și servilitate pentru epocă, pentru a nu jigni pe nimeni. La ce duce asta? La faptul că în imaginația rușilor epoca rămâne măreață și, respectiv, și toate lucrurile care s-au întâmplat atunci.
Ce face filmul „Moartea lui Stalin”? În primul rând, faptul că este o comedie schimba perspectiva asupra evenimentelor. Filmul e făcut în spiritul umorului negru – adică se întâmplă lucruri îngrozitoare, dar și comice în același timp. Și acest lucru are un impact puternic asupra conștiinței – e ca și cum ar cădea un văl, în fața spectatorului apare tot grotescul, terifiantul și absurdul situației. Asta ar fi foarte important – să cadă acest văl, să dispară ideile preconcepute și situația să fie văzută prin ochii unui om normal, a unui cetățean normal.”
Radio Svoboda: De ce credeți că au reacționat atât de vehement funcționarii ruși? Ce anume i-a jignit de fapt?
Andrei Arhanghelski: „Cred că este o încercare de a plăcea șefilor, puterii. Adică este vorba despre o perioadă în care a domnit violența, iar ei vorbesc acum despre faptul că filmul lipsit de respect față de epocă! Reiese că este indecent să arăți că a existat violență. Și aceasta este problema cea mai mare a istoriei Rusiei. Adică problemele de bază care necesită implicarea fiecărui om, cum ar fi reacția la violența din partea statului, sunt, din punctul lor de vedere, jignitoare. Este evident că în situația dată ei încearcă să evite o discuție directă despre violența la nivel de stat.”
Radio Svoboda: Am discutat la un moment dat cu un expert psiholog despre motivele pentru care puterea reacționează foarte bolnăvicios la încercările de a discuta despre conducătorii din epoca trecută. Una dintre concluzii era că, probabil, puterea actuală din Rusia se simte cumva vizată, se regăsește, în critica la adresa conducătorilor din perioada sovietică.
Andrei Arhanghelski: „Evident! Violența este problema-cheie atât a conștiinței generației actuale, cât și a celei trecute. Dar omul trebuie să înțeleagă că niciun fel de putere, niciun stat nu are dreptul la violență în raport cu persoana.”
