Când ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat pe 6 iunie că își anulează o vizită în Serbia, aliata Rusiei din Balcani, pentru că țările vecine și-au închis spațiul aerian pentru avionul său, rețelele de socializare online au explodat de meme-uri, glume și sugestii de rute alternative.
Pe Twitter-ul bulgăresc, ministrului Lavrov i s-a sugerat să se ducă în Serbia prin conducta Turkstream. Bulgaria nu mai primește prin această conductă gaze rusești după ce Gazprom a întrerupt livrările luna trecută pentru că țara Uniunii Europene nu vrea să achite consumul în ruble.
La Chișinău, cazul a amintit de cele întâmplate altui oficial rus, Dmitri Rogozin, fostul vicepremier responsabil de sectorul apărării. În 2014, acesta nu se putea întoarce la Moscova de la Tiraspol, după ce România a refuzat să-i permită survolul cu un avion charter, iar în 2017, a făcut cale întoarsă dintr-un motiv asemănător.
2014: Data viitoare o să zbor cu un bombardier strategic
Rogozin a fost la Tiraspol pe 9 mai 2014, aterizând însă cu un avion charter la Chișinău. La întoarcere, România i-a închis spațiul aerian, iar autoritățile moldovene i-au confiscat pe aeroportul Chișinău cutii cu presupuse semnături ale locuitorilor regiunii transnistrene pentru alipirea regiunii lor la Rusia.
Cu doar două luni mai devreme, Rusia anexase Crimeea. Spațiul aerian ucrainean pentru Rogozin era deja închis.
Oficialul rus s-a întors atunci la Moscova cu un avion de linie, iar de acolo a amenințat că, data viitoare, va veni la bordul unui bombardier strategic TU-160.
2017: Așteptați răspunsul, nemernicilor
În 2017, Rogozin a încercat să ajungă din nou la Tiraspol, dar n-a reușit să tranziteze spațiul aerian al României pe 28 iulie, pentru că se afla pe lista celor care au interdicție de intrare în UE.
Atunci, oficialul rus a folosit o cursă comercială, care a fost întoarsă din drum. Avionul a fost nevoit să aterizeze la Minsk, iar apoi și-a continuat drumul spre Chișinău, după ce Rogozin a fost dat jos.
Oficialul rus venea în R. Moldova la invitația fostului președinte Igor Dodon pentru a celebra împreună cu acesta și cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski împlinirea a 25 de ani de la lansarea misiunii de pacificatori ruși pe Nistru.
Rogozin a scris pe Twitter că „autoritățile României au pus în pericol viața pasagerilor avionului S7, femei și copii”, pentru că aeronava avea puțin combustibil. „Așteptați răspunsul, nemernicilor”, a scris Rogozin.
2022: Rachetele SARMAT n-au nevoie de permisiune de survol
Comentând acum anulare vizitei la Belgrad a colegului său de guvern, Rogozin, care este astăzi șef al agenției spațiale rusești Roscosmos a amenințat cu lovituri de rachetă țările care și-au închis spațiul aerian pentru Lavrov.
„De ce sunt bune rachetele SARMAT? Ele nu vor cere permisiunea de survol bulgarilor lași, românilor răzbunători și muntenegrenilor care au trădat istoria noastră comună, așa cum nu o va cere nici altor suedezi.”, a scris oficialul rus într-o postare pe Twitter.
Rachetele balistice intercontinentale SARMAT, supranumite Satan-2, au o rază de acțiune prezumtivă de 18 mii de kilometri și urmează să fie date în folosință toamna aceasta.
Răspunsul Twitter-ului la amenințarea lui Rogozin a fost însă tot o explozie de meme-uri și glume, chiar în comentariile la postarea oficialului rus.
„Judecând după performața armatei voastre, o rachetă țintind în Bulgaria ar pica pe undeva prin Irkutsk”, se spune în unul din răspunsuri.
