Linkuri accesibilitate

Apărătorii drepturilor animalelor protestează în fața Sovietului suprem de la Tiraspol


Protest al apărătorilor drepturilor animalelor în fața Sovietului suprem de la Tiraspol

Moderatoarea ediției - Lina Grâu. Din sumar:

Apărătorii drepturilor animalelor din regiunea transnistreană au pichetat executivul de la Tiraspol, cerând tratament uman în raport cu animalele fără stăpân. Locuitorii regiunii cer renunțarea la metodele de exterminare a câinilor și pisicilor practicate încă din perioada sovietică. Igor Dodon a cerut la Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite recunoașterea internațională a neutralității militare a Republicii Moldova, dar nu a spus nimic despre retragerea trupelor ruse. În consecință, discursul său a fost criticat de majoritatea partidelor de la Chişinău, de experți, dar și de Ministerul de Externe. Și traficul cu obiecte de artă și de patrimoniu ca sursă de finanțare a separatismului din estul Ucrainei.

***

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Apărătorii drepturilor animalelor protestează la Tiraspol
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct



În discursul rostit joi la Adunarea Generală ONU, președintele Igor Dodon a cerut țărilor lumii „recunoașterea și respectarea de facto a statutului de neutralitate militară” al Republicii Moldova și și-a prezentat viziunea unei „Europe unite de la Lisabona la Vladivostok”, în care Moldova reintegrată cu regiunea transnistreană ar avea „un rol deosebit” și ar beneficia de un „consens” geopolitic între marile puteri. „Obiectivul și prioritatea noastră absolută de soluționare a problemei transnistrene este realizabil doar în condițiile păstrării statutului de neutralitate militară a Republicii Moldova”, a spus Igor Dodon.

Igor Dodon vorbind de la tribuna ONU, 25 septembrie 2019
Igor Dodon vorbind de la tribuna ONU, 25 septembrie 2019

Discursul său a fost criticat de toate partidele importante cu excepția socialiștilor. Iar Ministerul de Externe de la Chişinău a emis un comunicat în care a subliniat că „faptul că președintele Igor Dodon nu a repetat de la tribuna ONU demersul Republicii Moldova privind retragerea completă și necondiționată a forțelor militare ruse de pe teritoriul țării noastre constituie o abordare dezechilibrată a politicii externe”. Detalii – pe parcursul emisiunii.

„Republica Moldova acordă o atenție prioritară retragerii trupelor şi muniţiilor ruse din stânga Nistrului și consideră important sprijinul OSCE în acest sens”, a declarat ministrul de Externe Nicu Popescu în cadrul întâlnirii pe care a avut-o la New York cu secretarul general al OSCE, Thomas Greminger. Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii referitor la reglementarea conflictului transnistrean conform principiilor agreate la nivel internațional și pe marginea consolidării mandatului pe care îl are OSCE în Republica Moldova. Un subiect aparte l-a constituit distrugerea munițiilor din stocul de la Cobasna, un prim pas în acest sens fiind efectuarea unei inspecții internaționale la respectivul depozit.

Republica Moldova a condamnat discursul rostit de un șef de fundație moscovită pro-transnistreană într-un for ONU, numindu-l o încercare de a „induce în eroare opinia publică internațională”. Potrivit unui comunicat de presă de la MAE, Leonid Manakov, șeful „Fundației pentru dezvoltarea relațiilor sociale și culturale Transnistria”, deschisă anul acesta în capitala rusă, ar fi îndemnat comunitatea internațională să recunoască independența regiunii transnistrene în discursul său la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. În comunicat se mai spune că fundația condusă de Manakov ar funcționa ca o „reprezentanță oficială” la Moscova a regimului separatist de la Tiraspol.


Vicepremierul rus Dmitri Kozak i-a dat asigurări Maiei Sandu că Rusia nu poartă nicio discuție cu nimeni despre rezolvarea problemei transnistrene fără ca Guvernul de la Chișinău să fie pus la curent. Maia Sandu i-a făcut declarația jurnalistului Anatolie Golea în cadrul unui talk-show la televiziunea RTR Moldova difuzat vineri seara. Sandu și Kozak s-au întâlnit la Chișinău în marja ședinței unei comisii interguvernamentale de cooperare, dar detaliile discuțiilor nu au fost date publicității până acum. Prim-ministra i-a spus oficialului rus că nu va accepta niciodată ca problema transnistreană să fie rezolvată pentru Republica Moldova de alții și nici vreo soluție ca federalizarea care ar sacrifica integrarea europeană.

Săptămâna trecută Dimitri Kozak a discutat problematica transnistreană și cu liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, și cu șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martinov, care au fost la Moscova într-o vizită care a durat de marți până vineri, deci aproape toată săptămâna.

Dmitri Kozak și Vadim Krasnoselski
Dmitri Kozak și Vadim Krasnoselski

Agențiile de presă din stânga Nistrului spun că au fost abordate teme legate de economie și comerț, relațiile dintre Chişinău și Tiraspol și mersul procesului de negocieri. Krasnoselski a cerut lui Kozak să susțină în cadrul viitoarei runde oficiale de negocieri în formatul 5+2, care va avea loc la Bratislava în perioada 8-10 octombrie, temele de interes pentru administrația de la Tiraspol. Tiraspolul se plânge că Chişinăul a blocat conturile agenților economici din stânga Nistrului, în timp ce Banca Națională a Moldovei spune că sunt blocate conturile a doar două întreprinderi care au efectuat tranzacții netransparente. Tiraspolul mai cere clasarea dosarelor penale pe numele unor oficiali din regiune pe care le consideră motivate politic. Administrația transnistreană este de asemenea nemulțumită de modul în care este pusă în practică de autoritățile moldovene înțelegerea privind circulația internațională a mașinilor cu numere transnistrene.

La Moscova, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski și șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martinov, s-au mai întâlnit cu oficiali din Duma de Stat a Rusiei, cărora le-a cerut o mai mare asistență economică, socială și umanitară pentru regiunea transnistreană, precum și facilități la acordarea cetățeniei ruse locuitorilor regiunii și folosirea polițelor medicale transnistrene în Rusia.

Republica Moldova și donatorii occidentali au semnat un acord de 261 de milioane de euro pentru construcția unei linii de interconectare a rețelelor electrice moldovene cu cele din România, care va reduce riscul unei crize. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, a spus la ceremonia semnării că linia aeriană Isaccea-Vulcănești-Chișinău de 400 kV și stația aferentă Back-to-Back ar mai trebui să diversifice sursele de curent electric pentru consumatorii moldoveni, să creeze concurență și să ducă la micșorarea tarifelor. Actualmente, Republica Moldova depinde de importurile din Ucraina și de curentul electric produs la centrala de la Cuciurgan controlată de autoritățile transnistrene și compania rusă RAO ES, riscând o criză dacă centrala din regiunea transnistreană nu mai poate primi gaze rusești din cauza unei dispute mai ample între Ucraina și Rusia.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut liderilor lumii ajutor pentru a opri războiul dintre Ucraina și Rusia. În primul său discurs la Adunarea generală ONU, el a spus că Ucraina vrea să „asigure pacea de o manieră civilizată”. „Recuperarea tuturor teritoriilor ocupate ale Ucrainei este obiectivul meu primordial, dar nu cu prețul vieții ucrainenilor”, a spus Zelenski. Peste 13 mii de oameni au fost uciși în războiul din Donbas, început în 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia.


***

Locuitorii din regiunea transnistreană sunt revoltați de acțiunile abuzive ale serviciilor de salubrizare de la Tiraspol și Bender, care au împușcat mai mulți câini fără stăpân, în plină zi. Angajați ai acestui serviciu au fost filmați de internauți ridicând mai mulți câini împușcați chiar în centrul Tiraspolului, în apropierea unei stații de transport public. Incidentul a readus în atenția publică subiectul animalelor fără stăpân din regiunea transnistreană, unde există foarte puține adăposturi și practica curentă este încă cea din perioada sovietică – exterminarea animalelor prin împușcare sau otrăvire. Administrația nu alocă bani pentru adăposturi sau pentru sterilizarea animalelor și cele câteva aziluri funcționează fie susținute de organizații internaționale din domeniu, fie din domeniile oamenilor de rând.


În acest context, activiștii pentru drepturile animalelor au organizat o acțiune de protest în fața executivului din regiunea transnistreană. Pichetul, autorizat de administrația de la Tiraspol, și-a propus să sensibilizeze atât locuitorii regiunii, cât și factorii responsabili în problema atitudinii inumane față de animalele fără stăpân. Aceștia au cerut adoptarea unei legi care să interzică exterminarea pisicilor și câinilor fără stăpân folosind toxina injectabilă Ditilin, care provoacă moartea chinuitoare a animalului în 15-20 de minute.


Apărătoarea drepturilor animalelor din regiunea transnistreană, Irina Plagova, de ani de zile administrează în bază de voluntariat adăpostul pentru câini și pisici fără stăpân de la Bender. Aceasta a stat de vorbă cu corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, despre situația creată în regiune în acest domeniu.

Irina Plagova, administratoarea azilului pentru animale din Bender, regiunea transnistreană
Irina Plagova, administratoarea azilului pentru animale din Bender, regiunea transnistreană

Irina Plagova: „Noi am organizat pichetul din centrul Tiraspolului, s-au apropiat și câțiva străini de noi. Este prima acțiuni de aceste fel autorizată în Transnistria. Am vrut să atragem atenția executivului și a deputaților, mai ales având în vedere că acum este în discuție un proiect de lege privind atitudinea umană față de animale și introducerea unui program de control a numărului de animale fără stăpân prin prinderea, sterilizarea și vaccinarea acestora. Noi am vrea foarte mult ca acest proiect de lege să fie adoptat. Dar mulți deputați nu înțeleg plusurile acestui proiect de lege. Astfel încât prin acest pichet am vrut să atragem atenția și deputaților, și a executivului asupra faptului că până în prezent se încalcă legile și se folosesc metode inumane.”

Serviciul de salubrizare continuă să încalce legea și să omoare animalele prin metode care duc la paralizie și sufocare. Oamenii văd asta pe străzi, copiii văd asta în drum spre școală...

Irina Plagova: „Este vorba despre serviciul de salubrizare – ei scuipă pe toate pichetele noastre și pe legi. Asistăm la încălcarea legislației – articolul 243 a Codului penal interzice exterminarea animalelor prin metode inumane. Iar serviciul de salubrizare fie le împușcă, fie le omoară cu toxina Ditilin, care duce la sufocarea animalului, adică este o metodă inumană. Executivul de la Tiraspol ar fi trebuit să elaboreze un program de control asupra populației de animale fără stăpân, care să prevadă metode umane, precum sterilizarea și plasarea acestora în adăposturi, dar până în prezent nu a elaborat un astfel de program. Și astfel, serviciul de salubrizare continuă să încalce legea și să omoare animalele prin metode care duc la paralizie și sufocare.Zilele trecute pe rețelele de socializare a apărut un video în care un bărbat mai întâi împușcă un câine, iar apoi îl târăște pe jos de laba din spate și aruncă corpul fără suflare într-o dubă. Totul se întâmplă în plină zi, lângă o stație de transport public la Tiraspol. Iată cum comentează Irina Plagova această situație:

Oamenii văd asta pe străzi, copiii văd asta în drum spre școală. Doamna care a plasat înregistrarea video pe rețelele de socializare a sunat imediat la miliție. Iar miliția nu a reacționat în niciun fel. Miliția ecologică este ea însăși cea care îi cheamă pe hingheri să împuște animalele, chiar dacă unele dintre ele au stăpân. Dacă vine o plângere, ei trimit încolo hingherii ca să omoare câinii. Asta, în timp ce legislația spune că aceștia trebuie să fie prinși și plasați în adăposturi și abia dacă după șase luni nu li se găsește un stăpân, animalele pot intra în gestiunea serviciului de salubritate. Nu contează dacă animalul este sau nu de rasă – el poate avea un stăpân. Adică aici se încalcă și dreptul la proprietate.”

***

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii de rând cum văd ei soluționarea problemei animalelor fără stăpân de pe străzile orașelor.

Trebuie aplicate metodele internaționale care sunt folosite în țările dezvoltate...

- Lucrurile funcționează astfel – dacă împuști animalele, populația lor oricum se restabilește, în același loc. Mai corectă cred că este sterilizarea. Astfel numărul de animale nu crește. Evident că nu trebuie să fie surse deschise de hrană. Și astfel nu vor mai exista animale fără stăpân, așa cum se întâmplă în țările europene. Acolo nu există câini fără stăpân, nici pisici. Trebuie aplicate metodele internaționale care sunt folosite în țările dezvoltate.

- Nu trebuie împușcate animalele. Trebuie sterilizate, de către stat.

- Cred că ar fi mai uman ca doar animalele bolnave să fie eutanasiate, undeva la aziluri. Dar trebuie de făcut ceva cu acest număr mare de câini vagabonzi. Uneori când mă întorc acasă de la serviciu și e înfricoșător când aleargă spre tine 10-15 câini. Trebuie căutat un compromis.

- Trebuie sterilizate. Și atunci animalele nu se vor mai înmulți atât de mult. Și totul va fi bine. Sunt și ele suflete date de Dumnezeu, sunt ființe vii. Și ele vor să trăiască, al fel ca și noi, înțelegeți? E mare păcat să omori ființe vii.

- Nu, e inuman să le împuști. Dar trebuie de făcut ceva cu metode umane. La noi în curte au murit toate pisicile la un moment dat. Evident că cineva le-a otrăvit. A fost foarte dureros pentru noi, ne durea sufletul pentru ele.

- Trăim totuși într-o societate civilizată și trebuie soluționate în mod civilizat aceste aspecte. Trebuie folosite doar metode umane.

- Să mă scuzați – se construiesc tot felul de bănci, întreprinderi, Sheriff-ul tot crește și crește – noi nu avem nimic împotrivă. Dar, totuși, cred să se poate de alocat bani din buget și pentru a rezolva și problemele oamenilor. Nu cred că ar fi nevoie de sume colosale pentru a rezolva problema animalelor fără stăpân. Și este o problemă foarte mare la noi, sunt foarte multe animale de străzile noastre și trebuie de făcut ceva. Și eu cred că autoritățile sunt cele care trebuie să aloce bani pentru asta.

***

Într-un discurs rostit joi la Adunarea Generală ONU, președintele Igor Dodon a cerut țărilor lumii „recunoașterea și respectarea de facto a statutului de neutralitate” al Republicii Moldova și a declarat că este adeptul viziunii unei „Europe unite de la Lisabona la Vladivostok”, în care Moldova reintegrată cu regiunea transnistreană ar avea „un rol deosebit” și ar beneficia de un „consens” geopolitic între marile puteri. Igor Dodon și-a ținut cea mai mare parte a discursului în limba română, însă a vorbit și în limba rusă:


„Sunt adeptul creării unei Europe unite, de la Lisabona la Vladivostok. Și Moldova, ca stat european, va juca în acest proces un rol deosebit”, a spus președintele moldovean.

Vorbind pentru prima dată de la tribuna ONU, Dodon a avertizat că tentativele de a pune la îndoială statutul de neutralitate aprofundează „dramatic” disensiunile geopolitice interne din țara sa și „compromit orice șansă” de rezolvare a diferendului transnistrean.

„Exemplul neutralității militare a unor țări, inclusiv al Austriei, poate fi folosit ca exemplu și pentru Republica Moldova. În același timp, neutralitatea nu însemnă izolare și Moldova va continua pașii de întărire a colaborării multilaterale cu Rusia, Uniunea Europeană, SUA, cu vecinii și cu alte state. Garanția succesului nostru consider că este promovarea conceptului recunoașterii internaționale a neutralității militare, în paralel cu finalizarea procesului de retragere și casare a munițiilor rămase pe teritoriul Republicii Moldova de pe timpurile fostei URSS. Odată cu soluționarea definitivă a conflictului transnistrean va dispărea și necesitatea desfășurării pe teritoriul nostru a misiunii de pacificare.”


Fără să ceară explicit retragerea militarilor ruși, cum a făcut fostul premier Pavel Filip de la aceeaşi tribună anul trecut, Dodon a spus că inițiativa rusă de distrugere a munițiilor „poate deveni crucială în atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a diferendului transnistrean și sporirea securității regionale”.

Obiectivul și prioritatea noastră absolută de soluționare a problemei transnistrene este realizabil doar în condițiile păstrării statutului de neutralitate militară...
Igor Dodon


„Fac uz de orice oportunitate pentru a solicita recunoașterea și respectarea de facto a statutului de neutralitate a țării mele, - a spus Igor Dodon de la tribuna ONU. – Iar noi nu vrem să mai fim tratați ca un teritoriu neutru. Aceasta este altceva decât un stat neutru. Obiectivul și prioritatea noastră absolută de soluționare a problemei transnistrene este realizabil doar în condițiile păstrării statutului de neutralitate militară a Republicii Moldova. De la această tribună de mai multe ori au răsunat apeluri de retragere a militarilor și munițiilor străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Vreau să salut ultimele inițiative ale Federației Ruse de reluare a procesului de distrugere a munițiilor străine stocate în regiunea transnistreană a țării mele. Acest pas important în premieră din 2003 încoace poate deveni crucial în atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a conflictului transnistrean.”

Un asemenea consens s-ar fi manifestat deja, potrivit lui Dodon, când Rusia, Statele Unite și Uniunea Europeană au sprijinit în luna iunie crearea noii coaliții de guvernare PSRM-ACUM, compusă din partide „diametral opuse”, dar care ar reprezenta „marea majoritate a populației țării” și care ar trebui să rămână împreună.

Dodon și-a mai exprimat sprijinul pentru formatul de negocieri 5+2, căruia Chișinăul ar urma să-i propună o soluție politică pentru problema transnistreană după ce aceasta va fi agreată între politicienii și instituțiile moldovene.

***

Președintele Igor Dodon a fost criticat de toate partidele importante cu excepția socialiștilor pentru discursul rostit la Adunarea Generală a ONU, în care criticii șefului statului au detectat tendințe pro-ruse. Fruntașul PD, Pavel Filip, care a rostit discursurile din partea Moldovei la edițiile anterioare ale Adunării Generale, a remarcat că Dodon, spre deosebire de el, nu a cerut retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. „Am asistat la un act rușinos care a demonstrat un singur lucru: Guvernul de la Chișinău a pierdut definitiv controlul asupra politicii externe”, a scris Pavel Filip pe Facebook. Politicieni influenți din Blocul ACUM, citați de presa de la Chișinău, au criticat de asemenea faptul că Dodon a vorbit despre statutul limbii ruse și alte subiecte care, așa cum susține vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, de la Platforma DA, „dezbină societatea”.


Și ministrul de Externe Nicu Popescu l-a criticat pe Igor Dodon, afirmând, într-un comunicat, că „faptul că președintele Igor Dodon nu a repetat de la tribuna ONU demersul Republicii Moldova privind retragerea completă și necondiționată a forțelor militare ruse de pe teritoriul țării noastre constituie o abordare dezechilibrată a politicii externe”. Potrivit comunicatului, Ministerul de Externe „continuă și va continua să insiste asupra retragerii complete și necondiționate a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova”.

De asemenea, Nicu Popescu susține că „Republica Moldova are un statut de neutralitate consfințit în Constituție”, iar „retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul țării noastre va constitui un act clar de respectare a neutralității, suveranității şi integrității teritoriale a Republicii Moldova”.

***

Despre discursul președintelui Igor Dodon la ONU Valentina Ursu a discutat și cu analistul Fundației Jamestown, Vladimir Socor.

Vladimir Socor în studioul Europei Libere
Vladimir Socor în studioul Europei Libere


Vladimir Socor: „Remarc câteva note noi, pot spune fără precedent, în interpretarea dlui Dodon despre neutralitate. El nu mai vorbește despre „garantarea internațională a neutralității”, el solicită „recunoașterea internațională”.”

Europa Liberă: Și este o diferență?

Vladimir Socor: „Sigur. „Garantarea internațională” înseamnă că un număr de mari puteri ar negocia între ele și s-ar pune de acord asupra unui mecanism concret de garantare a neutralității Republicii Moldova.

Recunoașterea, simpla recunoaștere nu implică niciun mecanism de garantare, de apărare, de protejare a neutralității. Recunoașterea este o simplă hârtie fără valoare operațională. De exemplu, neutralitatea Turkmenistanului este recunoscută printr-o rezoluție a Adunării Generale a Națiunilor Unite, votată acum aproape 20 de ani. Această rezoluție nu are nicio valoare practică. Un agresor poate să atace sau să șantajeze Turkmenistanul fără nicio consecință pe plan internațional.

Dl Dodon, mânat de motive valide, a solicitat de câțiva ani încoace garantarea internațională de către marile puteri a neutralității Republicii Moldova. Noi în discuțiile noastre, dna Valentina, am relevat de mai multe ori faptul că garantarea era imposibilă, nicio mare putere nu ar consimți să garanteze neutralitatea Republicii Moldova. A fost o utopie. Și, într-adevăr, vedem că dl Dodon a renunțat la ideea de garantare internațională.”

Igor Dodon pentru prima dată vorbește despre „neutralitate militară” – o notă nouă...

Europa Liberă: Da, Dvs. ați declarat Europei Libere că ar fi o naivitate din partea lui Igor Dodon să-și imagineze că va obține garanții de securitate pentru neutralitate...

Vladimir Socor: „De asemenea, dl Dodon pentru prima dată vorbește despre „neutralitate militară” – o notă nouă. Nu sunt sigur ce are în vedere dl Dodon prin această distincție, pot să presupun, poate chiar să speculez un pic, că are în vedere că Republica Moldova nu ar adera la nicio alianță militară, dar, pe de altă parte, că Republica Moldova are mână liberă să dezvolte relațiile cu Uniunea Europeană, fără implicații militare. Cred că aceasta este semnificația formulei noi de „neutralitate militară”.

Cineva, poate Moscova, ar putea să obiecteze că integrarea europeană a Republicii Moldova poate să constituie o încălcare a neutralității. Iată de ce dl Dodon subliniază că este vorba „neutralitate militară”.”

Europa Liberă: Dar acum la Chișinău a fost criticat lui Igor Dodon de toate partidele importante, cu excepția socialiștilor, PSRM-ului pentru acest discurs rostit la Adunarea Generală a ONU. Inclusiv Partidul Acțiune și Solidaritate, care o are în frunte pe Maia Sandu, își exprimă dezacordul față de poziția, așa cum o numesc ei, „incoerentă și inconsecventă” a președintelui Dodon în problema prezenței trupelor militare rusești aflate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

Vladimir Socor: „Dl Dodon face un mare pas înapoi în comparație cu rezoluția votată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite anul trecut despre retragerea trupelor rusești.”

Europa Liberă: Dar Dvs. îmi amintesc că ați spus că acea rezoluție propusă de guvernarea lui Plahotniuc a fost praf în ochi?

Vladimir Socor: „În mare parte, da. În general, rezoluțiile Adunării Generale nu au valoare practică. Au valoare, în cel mai bun caz, de simbol. Dar rezoluția de anul trecut a fost limitată de faptul că admite staționarea în continuare a trupelor zise pacificatoare ale Rusiei. Deși titlul rezoluției induce în eroare – titlul vorbește despre retragerea completă și necondiționată, dar în corpul rezoluției nu se vorbește nici despre retragerea completă, nici necondiționată, ci dimpotrivă se acordă posibilitatea trupelor zise de pacificare să rămână pe termen nedefinit. Deci, acestea sunt marile, gravele limitări ale rezoluției de anul trecut.

Dar dl Dodon face un pas înapoi chiar și de la acea rezoluție, ne mai cerând retragerea trupelor rusești, ci dimpotrivă...


Dar dl Dodon face un pas înapoi chiar și de la acea rezoluție, ne mai cerând retragerea trupelor rusești, ci dimpotrivă. Pasul înapoi este chiar de-a dreptul grav – dl Dodon spune că va dispărea necesitatea operațiunilor de pacificare abia după soluționarea deplină a conflictului din Transnistria. Este exact poziția Rusiei, care condiționează retragerea trupelor ei de soluționarea prealabilă și deplină a conflictului din Transnistria. Aceasta a fost poziția Rusiei timp de aproape 20 de ani și o vedem acum reflectată în discursul dlui Dodon.”

***

Separatiștii din Luhansk și Donețk, ca și din alte zone de conflict din Europa și Orientul Mijlociu, își finanțează activitățile și prin traficul cu obiecte de artă și de patrimoniu, spune într-un interviu cu Europa Liberă Marek LEMIESZ, expert din partea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național din Polonia, cu o vastă experiență în domeniu, mai ales pe site-urile arheologice din Irak, Afganistan și estul Ucrainei. În ultimii ani, piața neagră a operelor de artă a devenit la fel de profitabilă ca cea pentru droguri, arme și mărfuri contrafăcute. Acest lucru se datorează caracterului în mare măsură nereglementat și confidențial al pieței, ceea ce permite o creștere majoră a traficului de bunuri culturale de către grupări teroriste și de crimă organizată. Atât legiuitorii, cât și forțele de ordine s-au văzut forțați să abordeze aceste provocări, lucrând împreună pentru a închide lacunele care sunt exploatate în prezent de traficanți și clienții acestora din UE. Un interviu realizat de corespondenta la Bruxelles a Europei Libere, Iolanda Bădiliță.​

Europa Liberă: Domnule Lemiesz, experții se concentrează pe finanțarea activităților teroriste a DAESH prin traficarea obiectelor culturale și de patrimoniu. Puțini însă vorbesc despre Estul Ucrainei și despre finanțarea activității separatiștilor de acolo. Dumneavoastră sunteți unul dintre cei care atrag atenția asupra acestui aspect însă.

Marek Lemiesz: „Polonia este o țară tipică de tranzit, ceea ce înseamnă că noi experimentăm în fiecare zi o problemă serioasă, și anume tranzitul ilegal de artefacte din estul Europei, Rusia și Ucraina către vestul Europei. Avem dovezi că separatiștii din estul Ucrainei sunt finanțați și din excavările ilegale, așa numiții arheologi negri. Toate aceste artefacte sunt traficate către Europa via Polonia. Am obținut câteva obiecte care vin din Asia Centrală, Georgia, ceea ce înseamnă că suntem ca un fel de sandwitch: zona post-conflict din Ucraina este încă un loc de traficare a obiectelor de artă și patrimoniu extrase din celelalte foste republici sovietice.”​

Europa Liberă: Și săpăturile arheologice despre care vorbiți sunt în Ucraina sau în alte părți ale Europei?

Marek Lemiesz: „În estul Ucrainei. Luhansk și Donețk.”

Europa Liberă: Altfel spus, separatiștii dispun de experți, de arheologi care conduc aceste excavări în situri arheologice.

Marek Lemiesz: „Întotdeauna în astfel de cazuri distingem câteva etape diferite ale traficului ilegal: într-o primă etapă sunt activați hoții. Cei care sapă și fură obiectele pe care le găsesc. Aceștia sunt recrutați din comunitățile locale. Apoi intră în scenă intermediarii. Aceștia sunt de regulă apropiați și în legătură cu grupurile teroriste. Mecanismul din Estul Europei este exact la fel ca în Orientul Mijlociu.”

Avem dovezi că separatiștii din estul Ucrainei sunt finanțați și din excavările ilegale, așa numiții arheologi negri...

Europa Liberă: O coincidență?

Marek Lemiesz: „Nu, deloc. E vorba de aceleași reguli. Dacă acești oameni ar avea locuri de muncă nu s-ar mai aventura să accepte astfel de joburi ilegale și riscante. Cred că ar trebui să ne concentrăm pe prevenirea traficului ilegal de bunuri culturale, ca parte a construirii și stabilizării situației din zonele post-conflict.”

Europa Liberă: Aceste săpături au loc în afara UE. De ce este totuși UE interesată să elimine această practică ilegală, deși aceasta nu are loc pe teritoriul statelor membre?

Marek Lemiesz: „Pentru că bunurile care fac obiectul acestui trafic ilegal sunt cumpărate, la negru, de cetățeni europeni. Pentru că astfel se spală bani. Comercianții și colecționarii particulari ai acestor bunuri furate se află pe teritoriul UE. Dar noi credem că acest lanț trebuie tăiat din rădăcină, de la cei care fac săpăturile ilegale, cei care fură artefactele și cei care le intermediază.

Sumele despre care vorbim sunt incredibil de mari: în primul an de desfășurare a unor astfel de activități de către regimul taliban din Afganistan, UNESCO a estimat că valoarea bunurilor traficate pe piața neagră - și mă refer doar la obiectele de patrimoniu istoric - a fost în jur de 60 de miliarde de euro pe an. La fel în Irak. În 2003, imediat după căderea regimului Saddam, s-au furat obiecte de artă și patrimoniu de pe aproape 150 situri arheologice – aproape 600 000 de artefacte.”

Europa Liberă: Are Polonia, are UE instrumentele necesare să lupte cu o astfel de problemă?

Marek Lemiesz: „Există cadru legislativ. Atât Polonia, cât și UE au. Din 2003 am căpătat, grație unor misiuni în Orientul Mijlociu, mai ales, o valoroasă experiență în protejarea siturilor arheologice. În echipe mixte de experți civili și militari desfășurăm o activitate de protejare a patrimoniului cultural de la începutul acestui lanț de traficare, pe care l-am descris mai sus, până la ultima etapă, vânzarea obiectelor de patrimoniu. Am instalat garduri, am sprijinit poliția, am inventariat obiectele de patrimoniu, analizăm și evaluăm siturile arheologice, identificăm surse de pericol și risc. Am putea aștepta noi conflicte în Europa sau Orientul Mijlociu. Vom repeta aceeași situație mereu și mereu. Fiecare conflict înseamnă distrugere și o nouă sursă de venit pentru traficanți. Trebuie să limitam această activitate în Europa și să îi identificăm și pedepsim pe hoți, dar și pe cei care profită și cumpără aceste obiecte traficate.”

Aici e Radio Europa Liberă

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG