Republica Moldova se află de o lună în stare de alertă hidrologică, perioadă în care autoritățile și cetățenii și-au reamintit importanța unei resurse care nu este inepuizabilă. Apa.
Alimentarea cu apă a Republicii Moldova depinde în mare măsură de Nistru: aproximativ 80% din populație este asigurată cu apă potabilă din acest râu. De ce nu are un rol mai important și Prutul?
Chișinăul și Bucureștiul au pus pe hârtie încă din 2021 o listă de apeducte care să treacă pe sub râul Prut și să alimenteze cu apă 250.000 de locuitori din R. Moldova, din patru raioane de la granița dintre cele două țări.
Momentan, doar vreo zece mii de oameni au la robinete apă „românească”.
La 5 ani de la acel acord, doar un apeduct este funcțional. Și acesta funcționează la o zecime din capacitatea sa reală, pentru că proiectele de modernizare a rețelelor de apă de pe teritoriul Moldovei s-au împotmolit în birocrație sau suspiciuni de corupție.
Singurul apeduct dintre cele plănuite care funcționează în prezent este cel de la Măcărești, prin care pot curge, teoretic, în jur de 2,7 mii de metri cubi de apă pe zi din România în R. Moldova (sau 32 de litri pe secundă).
Pe acolo au ajuns în R. Moldova, în tot anul 2025, doar 100 de mii de metri cubi de apă – cam jumătate din cât consumă capitala Chișinău într-o singură zi. Asta în condițiile în care prin apeductul de la Măcărești pot curge într-un an în jur de un milion de metri cubi de apă.
Prin conducta de la Măcărești se alimentează direct doar satele Măcărești și Frăsinești (raionul Ungheni). Operatorul Apă Canal Nisporeni preia, de asemenea, apă venită din România și o livrează către alte nouă localități prin care trece magistrala Măcărești-Boldurești.
„ApaVital din România nu pune niciun leu profit. Apa se vinde în bani moldovenești cu aproximativ 10 lei metrul cub la graniță. Este prețul strict de producție și de transport până la graniță, pe malul moldovenesc”, spune pentru Europa Liberă Ioan Stoian, directorul executiv al Apavital M, subsidiară din R. Moldova a companiei de la Iași.
Apa livrată de Apavital în R. Moldova este tratată lângă Iași, la Dancu, într-o stație de tratare modernizată cu fonduri europene. Dacă autoritățile moldovene ar dori să capteze direct apă din Prut pentru a o livra populației, ar fi nevoite – pe lângă conducte – să construiască și una sau mai multe astfel de stații de tratare.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, directorul firmei românești Apavital, Mihail Doruș, spune că extinderea serviciilor companiei de la Iași „depinde în mare măsură de proiectele realizate de Guvernul Republicii Moldova și de autoritățile publice locale”.
De pildă, la Măcărești, apa a rămas un an și jumătate pe țeavă: „un an și ceva am dat apă numai localităților Măcărești și Frăsinești”, afirmă Ioan Stoian, care amintește și el de infrastructura lipsă din R. Moldova.
Ioan Stoian spune că prin conducta de la Măcărești, Apavital ar putea livra apă și în raioanele Nisporeni sau Călărași, însă pentru asta e nevoie de conducte prin care să curgă.
Abia în vara acestui an, autoritățile de la Chișinău au atribuit un proiect de prelungire cu 40 de kilometri a apeductului regional Prut-Măcărești, care, odată realizat, ar putea asigura apa pentru nouă localități din Nisporeni.
„Pentru ca apa să ajungă la populație sunt necesare și magistrale, rețele de distribuție, rezervoare, stații de pompare și celelalte elemente ale infrastructurii locale”, explică șeful Apavital de la Iași, Mihail Doruș.
Zilele trecute, Guvernul R. Moldova a admis într-un document oficial problema infrastructurii din acest domeniu vital. Pe 12 august, Executivul a aprobat Programul național de dezvoltare a sectorului de alimentare cu apă și de sanitație pentru 2026-2030 – un document care prevede alocări de 598 de milioane de lei și care își propune acces la surse sigure de apă pentru cel puțin 95% din populație și la canalizare, pentru cel puțin 65%.
În prezent, doar două treimi din locuințele din R. Moldova sunt conectate la sistemul de apă și doar o treime, la canalizare.
Conducta de la Sculeni și suspiciunile de corupție de la capătul ei
Chiar dacă apeductul de la Măcărești este folosit la o zecime din capacitate, autoritățile nu renunță la ideea realizării celorlalte conducte prinse în acordul interguvernamental de acum câțiva ani.
Cel mai avansat proiect este subtraversarea Sculeni (R. Moldova) - Sculeni (România). În România, Apavital a obținut deja toate avizele, în timp ce pe partea moldovenească se lucrează la asigurarea terenului pentru cămine, rezervor și stație de pompare.
Apavital spune pentru Europa Liberă că subtraversarea ar putea deveni funcțională într-un interval de aproximativ șase-nouă luni.
Conducta trece printr-o arie naturală protejată, iar lucrările vor fi mai complexe decât cele de la Măcărești. „Avem voie să facem numai foraj – fără să săpăm la suprafață, fără să afectăm aria protejată. Și forajul este destul de lung, în jur de 1.100 de metri. Coborâm până la un nivel de sub 8 metri sub fundul Prutului”, explică Ioan Stoian.
În primă fază, investiția ar permite alimentarea a nouă localități din raionul Fălești, inclusiv orașul Fălești, și a patru localități din raionul Ungheni.
Cu o condiție: ca partea moldovenească să construiască legătura până la apeductul existent Gherman-Fălești. „Mai sunt de construit aproximativ 1,8 km. Dacă nu, vom putea livra apă doar în comuna Sculeni și în satele din jur: Floreni, Gherman, Taxobeni, maxim”, avertizează Stoian, invocând precedentul Măcărești.
Legătura la care face referire Stoian face parte din proiectul „Finalizarea și punerea în funcțiune a sistemului de apeduct Prut-Fălești”, gestionat de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord și care presupune extinderea rețelei de apă din raioanele Fălești și Ungheni.
Licitația acestui proiect – esențială pentru a prelua apa venită prin viitorul apeduct de la Sculeni – a fost anulată în primăvară.
La patru zile după atribuirea contractului, Centrul Național Anticorupție a făcut percheziții inclusiv la firma câștigătoare, având suspiciuni cu privire la modul în care a câștigat licitația.
Între timp, ADR Nord a reluat licitația, urmând a fi desemnat un alt constructor.
Ungheni: trei conducte și apă uzată retrimisă în Moldova
Al treilea apeduct aprobat este Ungheni (România) - Ungheni (R. Moldova), care se află în faza studiului de fezabilitate în țara vecină.
Spre deosebire de celelalte proiecte, cel de la Ungheni prevede trei conducte: una pentru apă potabilă către R. Moldova, una pentru preluarea apelor uzate din orașul Ungheni și transportul lor la stația de epurare de la Dancu, lângă Iași, și una pentru returnarea apei rezultate din epurare, care va putea fi folosită în special la irigații.
Pe lângă apeductele de la Sculeni și Ungheni, autoritățile române și moldovene mai iau în calcul alte două – Tabăra-Viilor și Podu Hagiului-Cotul Morii (raionul Hâncești). Despre aceste proiecte, Apavital ne-a transmis că nu sunt în execuție.
Poate apa românească să ajungă la Chișinău?
Direct, nu. Indirect, da.
Deși rețeaua din Prut nu poate susține consumul mare al Chișinăului, ea poate prelua consumatorii din raioanele din jur, care în mod normal ar depinde de Nistru.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie ca rețeaua de pe teritoriul R. Moldova să se extindă pentru a permite apei venite de dincolo de Prut să ajungă până la Hâncești sau Călărași.
„N-ai putea asigura Chișinăul, dar ai avea 20-30 de mii de oameni din partea asta cu Hânceștiul, 20-30 de mii din partea asta cu Călărașul. Într-o situație de criză majoră contează extraordinar de mult”, spune Ioan Stoian.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
