Când autoritățile din România au extins ultima dată punctul de trecere al frontierei de la Sculeni, mai bine de jumătate din moldovenii plecați la muncă în străinătate se aflau în Rusia.
Era anul 2003, iar frontiera dintre România și R. Moldova nu era – ca astăzi – limita de est a Uniunii Europene, la care românii aveau să adere în 2007.
2003 este și anul în care a fost realizată ultima lărgire a punctului de trecere a Frontierei de la Sculeni, locul care – în special în ultimele săptămâni – nemulțumește mii de moldoveni pentru timpii mari de așteptare.
Poliția de Frontieră din România spune pentru Europa Liberă că lipsa unei extinderi a punctului de trecere de la Sculeni în ultimele două decenii este principalul motiv pentru cozile de acolo.
Instituția din România susține că timpii mari de așteptare sunt cauzați de numărul foarte mare de mașini și persoane care se prezintă la vamă, „raportat la subdimensionarea infrastructurii rutiere actuale”.
PTF Sculeni a fost deschis în primă fază traficului rutier în 1991, fiind dimensionat pentru 100.000 de călători pe an. Pe atunci, existau doar două benzi – intrare și ieșire. În 1994, 1999 și 2003, punctul de frontieră a fost extins, fiind pregătit pentru un trafic anual de 1,2 milioane de persoane și 1.000 de mașini pe zi.
Pentru comparație, în primele două zile ale acestei luni, prin PTF Sculeni au trecut 7.600 de autoturisme și 30.000 de persoane.
„În perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2026 au fost înregistrate 3,7 milioane de treceri de persoane care au tranzitat frontiera prin PTF Sculeni și au fost procesate peste 1,2 milioane de mijloace de transport”, spun reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
„Valorile de trafic au depășit cu mult capacitatea maximă permisă de infrastructura acestui punct de trecere a frontiere.”
Ce măsuri spun Poliția și Vama din România că au luat
Cum pot fi reduse cozile, așadar, când infrastructura nu te ajută?
Poliția de Frontieră din România afirmă că a luat „toate măsurile aflate în competență”. În funcție de cât de aglomerat e, spune instituția, este suplimentat numărul polițiștilor care lucrează la control, precum și echipamentele folosite pentru verificarea documentelor.
Arterele de control sunt deschise „până la capacitatea maximă permisă de infrastructura acestui punct de trecere”, iar atunci când un sens se aglomerează, benzile de pe sensul opus sunt folosite pe contrasens, pentru a mări capacitatea de procesare.
Pe 3 august, după un weekend cu cozi la Sculeni, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași anunța că fuseseră deschise toate cele 13 artere de control – șapte pe sensul de intrare în România și șase pe ieșire – și că fuseseră folosite echipamente mobile, care permit efectuarea controlului în afara tonetelor.
Fusese aplicată și procedura „revers”, adică permiterea accesului auto de pe sensul rutier opus. În acele zile, timpul mediu de așteptare la intrarea în România ajunsese, în anumite intervale orare, la aproximativ 60 de minute, însă unii martori s-au plâns pe rețelele sociale că au așteptat și cu orele.
Instituția mai spune că a făcut demersuri către birourile vamale pentru suplimentarea lucrătorilor vamali, „astfel ca timpul alocat controlului vamal să scadă exponențial”.
Autoritatea Vamală Română, la rândul ei, spune pentru Europa Liberă că nu are atribuții „în sensul asigurării accesului în/din biroul vamal sau ritmicității cu care se efectuează intrarea/ieșirea din țară”, pentru că, înainte ca un vehicul să ajungă în zona de control vamal, mașinile/persoanele trec mai întâi pe la Poliția de Frontieră.
Singura componentă a timpului de așteptare legată de activitatea vamală, spune instituția, este durata controlului propriu-zis, care a crescut de la trei la cinci minute din 14 mai 2026, după introducerea unei aplicații informatice în care lucrătorii trebuie să introducă datele autoturismelor.
Lipsă de personal
Lipsa de personal este o problemă invocată de ambele instituții din România. Poliția de Frontieră invocă regimul informațiilor clasificate și nu dă numărul exact de polițiști care lucrează la Sculeni, însă admite că are un deficit de 28% din personal la nivelul structurii teritoriale.
Autoritatea Vamală Română este mai explicită. La Biroul Vamal de Frontieră Sculeni, din cele 66 de posturi alocate sunt ocupate doar 41.
În medie, la Sculeni lucrează opt vameși români pe tură.
Întrebată ce soluții are, vama răspunde că îmbunătățirile de infrastructură „sunt puțin probabile, din cauza limitării amplasamentului”.
Reprezentanții instituției românești cer, în schimb, aprobarea completării schemei de personal, „astfel încât să se poată face control pe toate pistele deschise simultan”, și dotarea cu un scaner pentru camioane.
Cu alte cuvinte: pistele există, oameni suficienți care să lucreze pe ele – nu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
