Leadership-ul Republicii Moldova primește un sfat apăsat din partea Alinei Mungiu, prezentă pe blogurile Adevărul, cu un text publicat și pe romaniacurata.ro: să nu împrumute modelul românesc în lupta anticorupție, ci pe cel al unor țări cu democrație mult mai solidă, precum Estonia sau Georgia. E vorba de modificarea legislației în așa fel încât procurorul general și membrii Consiliului Superior al Magistraturii să fie numiți după alt mecanism, iar procurorul general să poată fi schimbat. Alina Mungiu semnalează că, pentru o modificare legislativă similară, magistrații din Spania tocmai se adresează forurilor europene reclamând creșterea influenței politice în justiție.
„Moldova nu va fi curăţată de corupţie de niciun procuror, spune ea. (...) Problema nu poate fi parte din soluţie, iar aparatul judiciar în Moldova e o problemă. E probabil cel mai corupt din lume, deşi concurenţa în spaţiul post-sovietic e mare. Reforma sa e necesară (…) Corupţia va fi rezolvată de reforme, reforme administrative în cazul achiziţiilor publice, reforme în domeniul energiei, reforme în domeniul economic. (…) Justiţia va fi ultima unde se vor vedea rezultate”, scrie Alina Mungiu-Pippidi.
Tot în Adevărul este rezumat un articol semnat de analistul Michael Druckman pe site-ul think tank-ului american Atlantic Council, în care se vorbește de vulnerabilitățile regiunii Bugeacului, fosta Basarabie de sud, actualmente în componența Ucrainei. Druckman susține că Rusia ar putea proceda cu această regiune ca și cu Crimeea, cu atât mai mult cu cât ea se învecinează cu Transnistria, și solicită comunității internaționale să considerea Bugeacul „o problemă prioritară de securitate”.
Peste două zile, Partidul Național Liberal își va ține faimosul congres de alegeri, în care se înfruntă pentru funcția de președinte premierul Florin Cîțu și actualul președinte liberal, Ludovic Orban. Ioan Stanomir constată pe contributors.ro că președintele Klaus Iohannis a renunțat de tot la postura de președinte mediator, adoptând-o pe cea de președinte-jucător, de vreme ce și-a declarat și de la News York susținerea necondiționată pentru Florin Cîțu și va participa la congresul liberal. Iohannis, spune Stanomir, merge astfel mai departe decât oricare dintre predecesorii săi, ceea ce nu va fi lipsit de urmări pe termen mediu și lung.
Ioana Ene-Dogioiu, de la spotmedia.ro, recunoaște că din punct de vedere constituțional nimic nu-l împiedică pe președinte să acționeze în acest fel, dar ea personal citește în ultimul mesaj prezidențial mai degrabă îngrijorare. Pentru că votul la congres va fi dat de cei 5000 de delegați, și nu de liderii teritoriali. Jurnalista merge pe cele două variante de deznodământ în cazul în care Florin Cîțu ar ajunge președintele PNL: reface coaliția PNL-USRPLUS-UDMR – practic e imposibil, după înfruntările dintre Cîțu și USRPLUS ; sau merge cu un guvern minoritar susținut de Partidul Social-Democrat din parlament –aici Ioana Ene crede că frâna va fi la PSD, al cărui electorat n-ar digera așa ceva, plus că liderii PSD nu au de ce să-i facă un cadou noului partid al lui Liviu Dragnea. Așadar, dacă guvernul Cîțu 2 nu are susținerea PSD, nu va avea nicio susținere, este concluzia Ioanei Ene. „Toate aceste situaţii puteau fi evitate dacă întreaga coaliţie s-ar fi gândit în primul rând la guvernare şi abia apoi la interesul propriu”, scrie Ovidiu Șimonca în Observator cultural.
