Apărătorii drepturilor omului din Republica Moldova spun că în ultimul an s-au întețit intimidările asupra lor. Întruniți în cadrul unui prim forum organizat de Oficiul Avocatului Poporului, reprezentanţii societăţii civile și-au exprimat temerea că sunt supuşi constant unui linşaj mediatic prin intermediul instituțiilor controlate de putere și amenințați de către funcționari publici.
Secvența video cu primarul de Orhei Ilan Șor, condamnat în prima instanţă pentru fraudele din sectorul bancar, care amenință jurnaliștii că-i va „bate cu cureaua” pentru că au scris negativ despre o demonstrație a formațiunii sale, oglindește fidel atitudinea funcționarilor publici față de presă și activiștii civici, susțin apărătorii drepturilor omului.
Un alt caz care ar proba relația deficitară a puterii cu ONG-urile locale este cel al organizației Amnesty International Moldova care s-a plâns de „linșaj mediatic” după ce s-a opus deportării în Turcia de către autoritățile moldovene a șapte profesori turci din cadrul rețelei de licee „Orizont”. Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, constată că apărătorii drepturilor omului s-au pomenit într-o situație paradoxală: când de protecție au nevoie chiar ei.
„Jurnaliștii și reprezentanții organizațiilor neguvernamentale devin ținta unor campanii de denigrare, de discreditare, de hărțuire și nu pot să nu aduc și astăzi în discuție cazul Șor, primarul de Orhei, care și-a permis insulte și amenințări, inclusiv cu răfuiala fizică față de persoane, oponenți politici, și mai ales a jurnaliștilor care i-au adus critici. (…) Cazul dat va fi menționat în raportul de activitate pe anul 2018 și, de asemenea, va fi indicat în rapoartele alternative pe care ombudsmanul le va pregăti pentru instituțiile internaționale”.
Mai nou, activiștii susțin că în ultima perioadă devin tot mai des ținta unor știri false, publicate pe mai multe site-uri de satiră. Acestea sunt preluate ulterior de instituții media afiliate unor partide politice și astfel pseudo-știrilor și se oferă credibilitate. Directoarea de programe din cadrul organziației GenderDoc-M, Angela Frolov, spune că a fost victima unui asemenea atac mediatic și că încercarea sa de a-și face dreptate a fost zadarnică:
„Care este problema acestor site-uri? Ele nu sunt înregistrate în Republica Moldova și noi, aici, prin instanța de judecată nu le putem închide. Noi presupunem că aceste site-uri au o legătură cu anumite partide politice. Este vorba de site-urile gen „gura lumii”, „moldovan dream”. Această problemă a început în perioada campaniei electorale pentru președinte, când a fost atacată Maia Sandu cu o sută de mii de sirieni și această știre de satiră a fost preluată de mai multe instituții mass-media și inclusiv eu, ca apărătoare a drepturilor persoanelor LGBT, sunt atacată deseori pentru că asocierea cu mine se presupune că va dăuna unor lideri politici.”
Apărătorii drepturilor omului prin definiție nu pot fi de partea guvernării, spune juristul organizației Amnesty International Moldova, Igor Stoica. Or, menirea activiștilor civici e să monitorizeze activitatea guvernanților și să pună degetul pe rană, tocmai, pentru a-i responsabiliza pe decidenți.
„În momentul în care apărătorii drepturilor omului din orice stat, inclusiv din Republica Moldova, își permit luxul de a face complimente guvernului, ei în acea clipă nu mai sunt apărători ai drepturilor omului. Ei sunt în serviciul omului simplu, lezat în drepturi. De către cine? De către alți oameni, grupuri, stat, autorități locale sau centrale.”
Igor Stoica susține că prin încercarea de a pune călușu-n gură activiștilor civici, politicienii își fac un mare deserviciu. Și asta pentru că puterea-i trecătoare, iar încălcarea normelor democratice și încurajarea abuzurilor ar putea să-i coste scump mai târziu.
