Linkuri accesibilitate

Vadim Vieru: „Când omul nu știe cum să-și exercite un drept, se ajunge la situații de manipulare din partea autorităților publice, de abuz”


La lecțiile organizate în școli de Promo-Lex.

Un interviu cu avocatul Promo-Lex despre cunoașterea și măsura respectării drepturilor omului în R. Moldova.

La 16 decembrie, se implinesc 70 de ani de la adoptarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului de catre Adunarea Generala a Organizatiei Națiunilor Unite. Ea a fost conceputa ca un „ideal comun atins pentru toate popoarele și națiunile”, indiferent de sistemul lor politic. Declaratia a fost adoptata cu votul a 58 de tari. Uniunea Sovietica, tarile comuniste din Europa Centrala si de rasarit, Africa de Sud si Arabia Saudita s-au abtinut de la acest vot. Inainte de aceasta importanta aniversare, corespondenta noastră a stat de vorba cu Vadim Vieru, avocat Promo-LEX, despre cunoasterea si nerespectarea drepturilor omului in Moldova.

Vadim Vieru în studioul Europei Libere la Chișinău
Vadim Vieru în studioul Europei Libere la Chișinău

Europa Liberă: Cine trebuie să informeze cetățenii despre drepturile lor?

Vadim Vieru: „Nu cred că este o autoritate prestabilită care trebuie să facă acest lucru, ar trebui să fie efortul Guvernului și nu numai prin informare, dar prin promovarea unui comportament conform drepturilor omului, dar noi vedem că astfel de comportament nu prea este la noi în societate și din contra mediul politic promovează, spre exemplu, discursul de ură.

Vadim Vieru (Promo-Lex) în discuție cu Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:13 0:00
Link direct

Asociația Promo-LEX a lansat un raport de monitorizare a acestui discurs de ură și concluziile noastre au fost că acest discurs de ură este promovat de politicieni. Am prezentat acolo și o statistică, care sunt politicienii care promovează cel mai intens acest discurs de ură și ei se află în topurile preferințelor alegătorilor...”

Europa Liberă: Cine sunt ei?

Vadim Vieru: „Dl Dodon, de exemplu, a promovat discurs de ură. Dacă să vorbim de alte persoane care inclusiv au și dosare penale pentru furtul miliardului, dl Șor în expunerile sale publice, inclusiv împotriva jurnaliștilor a promovat discurs de ură; dna Tauber, ne amintim acțiunile pe care le-a făcut cu mătura și alte acțiuni foarte îngrijorătoare.”

Europa Liberă: Primărița de la Jora de Mijloc?

Vadim Vieru: „Da, primărița. Apropo, unde Procuratura nu a văzut nimic ieșit din comun, deși acțiunile sunt foarte grave și nu-și au locul într-un stat democratic, dar pe lângă politicieni și organizațiile religioase, care promovează foarte intens acest discurs de ură. Dacă tinerii pot să se mai documenteze undeva, dar persoanele în vârstă, având în vedere nivelul destul de înalt de penetrare a religiei ortodoxe la noi, dacă persoanele merg la biserică, în afară de anumite mesaje cu subtext sau fără subtext, dar care la sigur au discurs de ură și nu pot să le numesc nici pe departe educație, atunci oamenii, într-un fel, replică ceea ce observă în societate, ceea ce observă în sat, ceea ce observă la televizor, unde astfel de comportament este arătat ca ceva normal.”

Europa Liberă: Referitor la cunoașterea drepturilor omului, mulți sunt cetățenii care cred că li se încalcă toate drepturile, iar când trebuie măcar unul să-l numească, vorbesc despre dreptul la un trai decent. Prin conținutul său, dreptul la un nivel de trai decent include dreptul cetățeanului la condiții rezonabile de viață care să-i asigure lui și familiei un trai civilizat, decent, dar pentru că nu au acest trai decent, mulți cetățeni aleg să ia drumul pribegiei. Iată, cum explicați Dvs. nerespectarea sau încălcarea acestui drept la un trai decent?

Vadim Vieru
Vadim Vieru

Vadim Vieru: „Da, este o întrebare destul de complexă și într-adevăr acest drept este unul fundamental și este garantat de convențiile internaționale, inclusiv de Pactul cu privire la drepturile civile și politice, care a fost adoptat de Organizația Națiunilor Unite. Cu părere de rău, statele când au adoptat astfel de convenții, și-au lăsat anumite marje de apreciere. Acest drept este unul progresiv și statul are cu adevărat obligația de a asigura acest trai decent prin diferite mijloace de politici publice, inclusiv crearea locurilor de muncă, dar în cazul în care acest drept nu este respectat, atunci nu prea există careva mijloace internaționale de drept internațional public prin intermediul cărora statul ar putea să fie tras la răspundere, cum ar fi în cazurile altor drepturi.

Dacă, de exemplu, persoana este torturată, maltratată, deținută în condiții proaste de detenție sau reținută ilegal, acolo avem anumite mijloace de drept național și drept internațional ca să ne putem apăra aceste drepturi. Când este vorba despre un trai decent, aici statele, conform dreptului internațional, și-au lăsat o marjă de eroare. Și este de la sine înțeles de ce au făcut acest lucru, pentru că este un drept care este foarte greu de realizat. Chiar dacă populația statului este una foarte mică, este foarte complicat să se asigure executarea și realizarea deplină a acestui drept, dar cel puțin statele ar trebui să depună eforturi. În ce măsură Guvernul nostru depune astfel de eforturi, deja rămâne în puterea alegătorului ca să decidă la fiecare scrutin electoral...”

Lecție publică Promo-LEX la Fălești
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:26 0:00

Europa Liberă: Și despre un alt drept – dreptul la odihna binemeritată. Se ia în calcul doar vârsta când trebuie să iasă la pensie, dar nu și mărimea pensiei pe care o ridică astăzi un vârstnic care își duce viața sub existență.

Vadim Vieru: „Exact. Apropo, mărimea pensiilor a fost evaluată anul trecut de Comitetul pentru Drepturile Sociale și Politice din cadrul Organizației Națiunilor Unite. Ei au evaluat echitatea acestor sume în raport cu anumite categorii de contribuabili, cum ar fi inclusiv deputații sau cum ar fi judecătorii sau alți funcționari cărora prin lege la o anumită perioadă le-au fost acordate anumite drepturi privilegiate, este una inechitabilă. Comitetul a recomandat statului ca să-și revizuiască politicile și să se asigure că toate persoanele care beneficiază de plăți sociale, de pensii ar trebui să aibă un cuantum echitabil.

Observăm că nu se schimbă lucrurile esențial, se indexează pensiile, de regulă. Și acest lucru s-a făcut de la Independență încoace, dar totuși anumite persoane, din motive necunoscute, își păstrează anumite pensii privilegiate. Unii din ei au tupeul, având pensii, de exemplu, de 30 de mii de lei, să mai conteste în instanța de judecată acele acte emise de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) pe motivul că ei consideră că ar trebui să mai aibă pe lângă acele 30 de mii de lei încă vreo mie-două de lei mai mult și pe lângă pensia pe care o încasează, ei mai activează și mai primesc și un salariu de 30 de mii de lei. Bunica mea n-ar putea să înțeleagă de ce ea, având o pensie de o mie de lei, ar trebui să-și facă așa un buget lunar ca să-i ajungă această sumă până la finele lunii, dar o persoană care are o pensie de vreo 30 de mii de lei nu este satisfăcută de cuantumul acesteia și dorește ca să mai încaseze.”

Europa Liberă: Fac trimitere la constatările din partea cetățenilor că li se încalcă și dreptul la sănătate. Or, în baza poliței de asigurare medicală ei cred că prea puțin li se oferă și fără mită nu pot să-și rezolve problemele de sănătate. Se încalcă acest drept în Republica Moldova?

Vadim Vieru: „Da, se încalcă acest drept în Republica Moldova. Dacă se discută despre volumul asistenței medicale, care este acordat în baza poliței, aș spune că sunt state unde acest volum este mult mai redus, dar cred că contează nu volumul asistenței, dar contează calitatea asistenței medicale. Noi avem probleme în Republica Moldova cu calitatea asistenței medicale. Cu părere de rău, acest lucru duce la decesuri, duce la vătămări corporale, la urmări foarte grave pentru familie.”

Europa Liberă: Și ce trebuie să facă pacientul care a constatat că i s-a încălcat dreptul la sănătate?

Vadim Vieru: „În cazul dat, dacă a constatat că este încălcat dreptul lui la sănătate, este un caz inclusiv de malpraxis medical, el are dreptul să se adreseze la Procuratură sau în instanța de judecată. Că părere de rău, nu avem încă garanții suficiente pentru pacienți ca ei să-și apere drepturile atunci când au devenit victima unei greșeli medicale. Deci nu avem legi care să protejeze pacienții de erori medicale, dar cu toate acestea, dacă persoanei i-a fost adus un prejudiciu, persoana trebuie să se adreseze la procuratură, cel puțin.”

Europa Liberă: Dreptul consumatorului este încălcat?

Vadim Vieru: „Este unul din cele mai încălcate drepturi. E suficient să mergem în orișicare magazin să identificăm produse expirate, deci deja ne este afectat dreptul, chiar dacă nu procurăm acest bun, pentru că ne este pusă indirect sănătatea în pericol, cel puțin, dacă este vorba despre produse alimentare sau securitatea, dacă este vorba despre alte produse.”

Europa Liberă: Ca să-și apere drepturile, cetățenii trebuie să ajungă în instanța de judecată, dar din ceea ce aflăm de la oameni e că au pierdut încrederea în justiție și că mulți dintre ei nu au parte de o justiție echitabilă. Ce să facă în cazul acesta? Dvs. le dați dreptate că le este încălcat dreptul la justiția echitabilă?

Vadim Vieru: „Per general, cu adevărat atitudinea față de justiția din Republica Moldova este una foarte negativă. Și ca profesionist, probabil le-aș da dreptate. Nu mă refer atunci când vorbesc despre justiție la procurori și judecători, dar inclusiv la colegii mei avocați, care uneori comit la fel cazuri de erori profesionale, care afectează clienții. Dar, cu toate acestea, eu aș vrea să încurajez cetățenii ca să apeleze la toate instrumentele legale disponibile.

Și dacă să revenim la justiție, când vorbim despre justiția civilă, eu cred că aici situația, la noi în Republica Moldova, este nu chiar așa de proastă după cum este uneori prezentată în societate pe anumite cazuri. Avem însă probleme foarte grave cu justiția penală și cred că judecătorii care judecă cauze penale, de regulă, creează o astfel de imagine destul de negativă care afectează în principiu toată justiția de la noi. Dar totuși dacă e să vorbim pe cazuri civile, care sunt cele mai multe, situația nu este atât de proastă.”

Europa Liberă: Este important ca statul să le respecte drepturile cetățenilor, dar la fel de important este ca ei să și le cunoască și să le revendice permanent. Am început discuția întrebându-vă despre cultura juridică sau despre lipsa acestei culturi juridice din societatea moldavă. Unde se ajunge în lipsa acestei culturi juridice?

Vadim Vieru: „În lipsa acestei culturi juridice se ajunge la situații foarte grave. Dacă să revenim la dreptul de a alege, un drept foarte bine cunoscut, care este exercitat de cetățeni într-un anumit ciclu electoral. Și să vorbim despre sistemul proporțional. Ei o să trebuiască să-și valorifice acest drept degrabă, în februarie, în baza unui nou sistem electoral, sistemul mixt, cu elemente de sistem proporțional. Dvs.

Când omul nu știe cum să-și exercite un anumit drept, se ajunge la situații de manipulare din partea autorităților public...

mergeți în teritoriu destul de des și ați încercat să vorbiți cu cetățenii, să aflați dacă ei cunosc care este esența acestui drept până la urmă și cum ei pot să și-l exercite. Indiferent de vârstă, foarte puțini vor putea să răspundă. În asemenea situații, când omul nu știe cum să-și exercite un anumit drept, se ajunge la situații de manipulare din partea autorităților publice, de utilizare sau de abuz a unui drept. În cazul dat ar fi dreptul de a alege și de a fi ales.”

Europa Liberă: Și faptul că omul își amintește că îi sunt încălcate drepturile doar când se confruntă cu o problemă e normal?

Vadim Vieru: „Nu este normal. Și aici apare o altă problemă pe care noi o avem. Este vorba despre solidaritatea socială

După 2009 nu mai există elemente puternice de solidaritate, atunci când se încalcă drepturile omului în masă...

care este la noi în Republica Moldova. Eu am observat că după 2009 deja nu mai există elemente puternice de solidaritate, atunci când se încalcă drepturile omului în masă, să spunem așa, și nu știu ce ar trebui să se întâmple ca să explodeze mămăliga, așa cum se spune în popor, pentru că deja s-au întâmplat lucruri destul de grave la noi în Republica Moldova, începând cu furtul miliardului, amnistie de capital, modificare de sisteme electorale și până la urmă populația se revoltă în mare parte pe rețelele de socializare, dar nu încearcă să folosească anumite instrumente legale ca să-și valorifice drepturile.

Spre deosebire de alte state, care tot au fost în CSI, așa cum este, de exemplu, Georgia sau cum este Armenia, care, de exemplu, în Armenia câțiva ani în urmă, nu vorbesc despre evenimentele recente, dar a fost suficient câțiva ani în urmă ca să crească cu o sumă destul de mică prețul unui kilowatt de energie electrică, ca ei să fie toți în stradă. Nu știu când o să avem astfel de procese la noi și cred că acest lucru se întâmplă inclusiv pentru că cea mai activă parte a populației deja este plecată din țară.”

Europa Liberă: Vorbim despre drepturi, dar nu ar trebui să uite cetățenii și de îndatoririle pe care le au. La acest capitol lucrurile stau mai bine?

Vadim Vieru: „Dacă este vorba despre relația stat-cetățean, având în vedere constrângerea pe care statul o impune, situația nu este atât de rea, dar dacă este să vorbim despre respectarea drepturilor individuale, inclusiv acele situații banale dintre vecini sau aceleași situații de comportament în familie, situația este destul de rea și avem destul de multe probleme. Violență în familie, hărțuire, acțiuni de huliganism în societate și astfel crește nivelul de infracționalitate și alte situații care până la urmă ne arată că obligațiile nu prea sunt respectate și nu toți se conformează.”

Europa Liberă: Ca și avocat, ați putea să spuneți câteva dintre cele mai elementare îndatoriri pe care le are cetățeanul?

Vadim Vieru: „O datorie evidentă este de a achita impozitele. Avem încă situații când persoanele care au venituri destul de mari se eschivează de la acest lucru. Atunci când nu sunt achitate impozitele, nu putem să solicităm servicii medicale de calitate, nu putem să solicităm servicii sociale, nu putem să solicităm inclusiv o pensie bună. Deci, toți trebuie să-și onoreze această obligație și să achite impozitele.

Ar trebui să luăm probabil în acest sens exemplu de la

Trebuie să avem o calitate de cetățeni responsabili și conștienți și atunci când observăm fapte ilegale să le raportăm neapărat...

Statele Unite. Acolo evaziunea fiscală este considerată la nivel de societate una din cele mai grave infracțiuni. Trebuie să avem o calitate de cetățeni responsabili și conștienți și atunci când observăm fapte ilegale să le raportăm neapărat. Iarăși o să revin la aceleași situații banale de violență în familie. Dacă observăm că vecinul își bate soția, trebuie să chemăm poliția și de la astfel de acțiuni începem să facem o societate mai bună și începem să facem comunitatea noastră să fie mai bună.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre cetățenii care folosesc rețelele de socializare și doar acolo își spun durerile, ofurile, inclusiv când vine vorba despre drepturile care le sunt încălcate?

Vadim Vieru: „Rețelele sociale s-au dovedit a fi un instrument foarte bun de a suna alarma în cazuri individuale și nu numai în cazuri individuale. Cei puțin, noi la Promo-LEX, datorită unei informații pe care am aflat-o de pe rețelele sociale, am reușit să ajutăm mai multe persoane.”

Europa Liberă: Nu pot aceste rețele de socializare să înlocuiască justiția?

Vadim Vieru: „Evident. Justiția nu se face pe rețelele de socializare, justiția se face în instanțele de judecată, însă trebuie să înțelegem că nu este de ajuns ca să îți exprimi

Justiția nu se face pe rețelele de socializare, justiția se face în instanțele de judecată...

indignarea pe aceste rețele de socializare, dar trebuie să fii cetățean activ și să-ți aperi drepturile inclusiv în instanța de judecată, la procuratură, pe căi care ar putea să ofere anumite remedii eficiente, ca să ofere un rezultat până la urmă, pentru că rețelele de socializare deja nu mai sunt utile în multe cazuri.”

Europa Liberă: Faptul că CEDO e văzut ca un colac de salvare pentru multe din cazurile cetățenilor moldoveni care cred că li s-au încălcat drepturile e o încurajare?

Vadim Vieru: „Este mai degrabă un indicator care ne arată starea justiției de la noi din Republica Moldova. Cred că o să fie o încurajare pentru noi toți atunci când cetățenii au să aibă o încredere mai mare în sistemul de justiție.”

***

Materialul este realizat în cadrul Proiectului „Sărbătorirea drepturilor omului în Moldova în contextul celei de-a 70-a aniversări de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului”, implementat de către Asociația Promo-LEX și susținut financiar de către Ambasada Britanică la Chișinău.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG