Timp de o lună, în cadrul Campaniei ,,Mulțumesc Doctore”, pacienți și toți cei interesați de performanțele spitalelor publice din țară și a medicilor, au putut să-și exprime recunoștința și aprecierea online, pentru 281 de medici nominalizați în cadrul proiectului. Inițiatorii campaniei, experții Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate și-au propus să apropie astfel medicul de pacient și invers. Despre această inițiativă, inclusiv recenta reformă ce vizează medicii de familie și dorința autorităților de a atrage tineri specialiști în localități afectate de migrația cadrelor, vom discuta în câteva minute cu expertul Centrului PAS, Ghenadie Țurcanu.
Europa Liberă: Așadar, timp de o lună pacienți și toți cei interesați de performanțele spitalelor publice din țară și ale medicilor au putut să-și exprime recunoștința și orice opinie despre activitatea cadrelor medicale în cadrul campaniei „Mulțumesc, Doctore!”. Întâi de toate, dle Țurcanu, ce a scos în evidență această experiență, având în vedere relația medic-pacient și invers, bunăoară?
Ghenadie Țurcanu: „De fapt, campania „Mulțumesc, Doctore!” a fost lansată în cadrul platformei online spitale.md, care prezintă pacientului mai multă informație despre activitatea spitalelor, permite de a compara spitalele, de a vedea ce înseamnă performanța unui spital, de a analiza și a-și exprima părerea despre experiența sa de pacient și a lăsa anumite comentarii despre spitale. Analizând toate comentariile pacienților, am văzut că sunt mulți pacienți care exprimă mulțumiri medicilor, asistenților medicali pentru munca pe care o îndeplinesc în cadrul spitalelor. Aceasta s-a confirmat și prin mai multe studii care au fost realizate de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate că, de fapt, 2/3 din pacienții tratați în spitale sunt mulțumiți de activitatea personalului medical, în pofida multor și multor probleme care există în sistemul sănătății.”
Europa Liberă: Ei au judecat după propria lor experiență?
Ghenadie Țurcanu: „Da, pentru că pacienții nu sunt experți și ei nu pot să privească sau să analizeze nivelul, calitatea asistenței medicale sub diferite forme, dar din experiența lor de pacienți în spital, deci în cel mai simplu mod pacienții au evaluat experiența lor de pacienți în spital.”
Europa Liberă: A contat pentru ei disponibilitatea medicilor, atitudinea de care au avut parte în timpul zilelor care s-au aflat spitalizați sau, în general, au atras atenția și la condițiile în care s-au aflat și în care activează medicii?
Ghenadie Țurcanu: „Da, de fapt, pacienții spun că mai mut apreciază calificarea medicilor și atitudinea acestora față de pacienți. E clar că mai puțin pacienții oferă puncte pozitive condițiilor de ședere sau, să spunem așa, de cazare în spital, pentru că cunoaștem, avem foarte puține spitale sau, mai bine zis, secții în spitale care au beneficiat de renovare și putem spune că există condiții bune pentru cazare în spital.”
Europa Liberă: Acest lucru în ce măsură influențează dorința unui om de a se interna într-o anumită secție, de a merge, de a avea încredere că va fi tratat așa cum se cuvine?
Ghenadie Țurcanu: „Din analizele noastre se demonstrează că pacientul merge la spital mai mult pentru a primi asistență medicală calificată de la medicii care activează în spital, pentru că ei zi de zi se întâlnesc cu patologia respectivă, deci au posibilitatea de a face un diagnostic diferențiat mai bun. Totuși există dotare cu echipamente moderne în care pot să facă anumite investigații și cel mai important este că totuși spitalul asigură medicamentele gratuit, adică în cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru tratament, în comparație cu sectorul ambulatoriu, unde pacientul în cea mai mare parte este nevoit, pe lângă alte investigații, să achite și medicamentele.”
Europa Liberă: Chiar dacă are o poliță de asigurare medicală?
Ghenadie Țurcanu: „Chiar dacă are o poliță de asigurare, pentru că totuși lista de medicamente compensate este limitată și valoarea compensării multor medicamente din aceste liste este de circa 50 la sută, ceea ce este dificil totuși pentru populația Republicii Moldova să suporte aceste cheltuieli din cauza veniturilor mici ale populației.”
Europa Liberă: Dle Țurcanu, pe lângă multele cazuri de apreciere și mulțumire vedem tot mai frecvent cazuri în care oamenii povestesc experiențe nu tocmai plăcute legate de asistența medicală. În general, în opinia Dvs., ce pune la bătaie încrederea cetățenilor în sistemul de sănătate?
Ghenadie Țurcanu: „Vedeți că populația crede că vinovați de acele neajunsuri care există în instituțiile medicale sunt medicii și alți lucrători medicali, ceea ce nu este corect. Medicul este un actor al sistemului de sănătate, așa cum este și pacientul. Nu vorbesc că pot fi cazuri când medicii comit anumite greșeli în cadrul activității lor profesionale, dar vreau să spun că aceste greșeli sau, mai bine zis, erori medicale sunt cazuri când nu pot fi evitate, pentru că se întâmplă și în cele mai bune sisteme de sănătate din țări economic dezvoltate și nu poate fi adusă, să spunem, sărăcia Moldovei pentru cauzele acestor greșeli. Mai mult problema la noi constă în impotența autorităților de a dezvolta și a moderniza sistemul de sănătate, astfel încât medicii și pacienții să primească servicii medicale de calitate.”
Europa Liberă: Autoritățile au anunțat recent că vor să îmbunătățească starea de lucruri și au propus să atragă cadre medicale tinere în localitățile rurale afectate de migrația specialiștilor, iar un argument al premierului Filip este că anterior a fost majorată cu 50 la sută indemnizația pentru tinerii specialiști în medicină care merg să lucreze în sate și astăzi ajunge la circa 45 de mii de lei. Pentru tinerii rezidenți, dle Țurcanu, acesta este un argument?
Ghenadie Țurcanu: „Nu, nu, nu este un argument deloc. Vreau să spun că munca medicului nu este prețuită la valoarea ei nominală. De ce un specialist IT care activează în Republica Moldova trebuie să aibă un salariu de zece ori mai mare decât are un medic care lucrează la buget, iar lucrătorul medical trebuie să muncească cu acel salariu pe care îl stabilește guvernul? Eu cred că guvernul are o iluzie atunci când crede că medicii vor munci și vor rămâne în țară să muncească pentru un salariu pe care îl stabilește tot el, tot guvernul.”
Europa Liberă: Experiența ultimilor ani ce a arătat – vin, pleacă medicii din țară?
Ghenadie Țurcanu: „Dacă ne uităm la statisticile medicale, totuși medicii tineri nu se angajează în sistem și cel mai rău este că și medicii care au o experiență de lucru mai mare de zece ani sau care au devenit deja specialiști caută să se angajeze, chiar și în detrimentul profesiei, să se angajeze la muncă în alte țări, pentru a avea un trai decent.”
Europa Liberă: Vreau să ne referim pe scurt și la noua inițiativă a autorităților legată de posibilitatea medicilor de familie de a deschide cabinete individuale, reformă prin care, așa cum anunță autoritățile, se va asigura un venit mai mare al medicului, pe de o parte, pe de altă parte, o calitate a serviciilor mult mai ridicată decât este acum. Să fie asta calea de îmbunătățire a lucrurilor?
Ghenadie Țurcanu: „Nu cred că aceasta va îmbunătăți esențial calitatea serviciilor, la fel nu cred că va majora veniturile medicilor. Cu toate că acest proiect de lege prevede că, după achitarea tuturor cheltuielilor de întreținere a cabinetului medical, de plată a salariului pentru alți lucrători medicali ai cabinetului medical etc., tot ce va rămâne după achitarea acestor plăți se va considera venitul medicului, dar, dacă să facem niște simple calcule, la un număr de populație pe care trebuie să-l aibă un medic de familie și la acele alocări per capita pe care le primește din fonduri publice este imposibil ca medicii să obțină venituri, ca ei să fie atrași să muncească în localitățile rurale.”
Europa Liberă: Dle Țurcanu, dar pe medici i-a întrebat cineva cum văd ei îmbunătățirea lucrurilor? Sunt gata să participe?
Ghenadie Țurcanu: „Nu. Deci, eu, citind nota informativă la acest proiect de lege, am văzut că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale scrie că proiectul de lege a fost discutat cu medici și au fost făcute, să spunem, la mai multe evenimente cu lucrătorii din asistența medicală primară, dar totuși, după observațiile mele, eu văd că toate inițiativele de reformă nu se consultă cu cei care nemijlocit activează în sistem, dar se consultă doar cu șefii. Când vorbesc de șefi, eu vorbesc de șefii instituțiilor medicale, vorbesc de șefii de la guvern etc., și nu se ia în considerare anume părerea celor care trebuie să muncească sub aceste condiții.”
