Cetățenia și pașapoartele moldovene vor putea fi obținute mai ușor și aproape confidențial de către străinii care investesc în R. Moldova, potrivit unor amendamente legislative inițiate recent. Amendamentele încă nu au fost adoptate definitiv, dar au produs deja consecințe politice: președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, liberalul Roman Boțan și-a dat demisia din fruntea comisiei în semn de protest. De ce este atât de scandaloasă această inițiativă?
Unul din amendamentele propuse de un grup de deputaţi din Partidul Democrat de guvernământ înlocuieşte în legea veche „5.000 de persoane” cu o altă sintagmă – „5.000 de solicitanţi”, ceea ce înseamnă că numărul potenţialilor beneficiari se extinde, în contradicţie cu ideea iniţială de a nu oferi cetățenia moldovenească prea multor persoane.
Sergiu Sîrbu, deputatul care a formulat alături de alţi căţiva democraţi amendamentul, spune că, de fapt, legea îi avea în vedere de la bun început pe solicitanţii primari - în număr de 5.000 - şi că modificarea nu este decât o simplă corecţie lingvistică:
„De fapt, am venit doar cu această rectificare, ca să atragem cât mai multe investiţii. Pentru că introducem un lucru nou: nu doar solicitantul primar va fi obligat să facă aceste investiţii, ci şi membrii familiilor lui.”
O altă modificare din cele trei ţine de cunoaşterea limbii române şi a constituţiei. Solicitanţii nu vor mai fi supuşi unui test în acest sens, aşa cum se prezumă că ar fi fost, în baza textului iniţial al legii. Şi de această dată, explicaţia autoritățlor e că la mijloc ar fi o eroare iniţială:
„Cum poţi să ceri milioane investiţii, dar să nu le accepţi până el nu învaţă limba acelui stat?”, spune Sergiu Sîrbu.
În sfârşit, deputaţii majorităţii propun ca numele celor care au obţinut cetăţenia contra investiţiilor făcute în R. Moldova să nu fie publicate în decretele oficiale emise de preşedinţie, iar acolo să apară doar nişte cifre - numărul de dosar. Sârbu spune că legiuitorii se gândesc la siguranţa solicitantului:
„Instituţiile statului vor cunoaşte toate informaţiile, dar în decret va fi doar numărul dosarului. Este o practică generală asta, pentru ca mecanismul să fie viabil. Sunt riscuri legate de siguranţa beneficiarilor.”
Roman Boţan, liberalul care a condus până joi comisia parlamentară pentru securitate şi care, după ce a refuzat să semneze un raport pozitiv pe marginea amendamentelor, a solicitat şi primit avize de la o serie de instituţii, spune că în unul dintre ele, cel de la Centrul Naţional Anticorupţie, a găsit exact ceea ce îi ridicase şi lui semne de întrebare, deşi nu singurele pe care le are:
„Amendamentul nu asigură un filtru valoric adecvat şi util statului şi ridică riscuri majore de dirijare, direct sau indirect, personal sau prin persoane interpuse, a mijloacelor financiare de provenienţă dubioasă. Deci, eu personal nu doresc să fie asociat în nici un fel numele meu cu acest proiect, nici măcar prin semnătura administrativă pe el.”
Ieri, când majoritatea parlamentară era cât pe ce să adopte totuşi amendamentele, Roman Boțan a demisionat din funcția de președinte de comisie, invocând încălcări de procedură, iar astăzi el ne-a explicat într-un interviu că vede în lege mai multe probleme, începând cu riscuri de securitate şi corupţie şi încheind cu riscuri politice:
„Mi se pare inoportun în situaţia în care R. Moldova are ea un conflict îngheţat, dar se află lângă state cu conflict fierbinte, să avem o legislaţie în care să admitem aşa ceva, inclusiv să secretizăm numele acestora. De ce?”
Sergiu Sârbu, pe de altă parte, spune că sunt probleme inventate şi expirate, iar discuţia acum trebuie să fie, ca şi căutările majorităţii parlamentare, despre cum să se dea funcţionalitate şi un randament mai mare unui mecanism deja acceptat:
„Noi am văzut cum funcţionează în alte state, am văzut care sunt problemele şi am venit cu aceste mici ajustări tehnice. Doar ca să ne asigurăm că avem un mecanism viabil.”
Roman Boţan este primul demnitar ce protestează prin demisie împotriva intenţiei autorităţilor de a oferi cetăţenia R. Moldova contra investiţiilor. Ideea şi-a atras critici de la bun început, mai ales din partea organizaţiilor societăţii civile, cât şi a unor instituţii publice de luptă cu corupţia, cum e bunăoară CNA. Un nou val de critici a stârnit decizia autorităţilor de a permite unor companii private să valideze aplicanţii. Companiile abia urmează să fie anunţate, dar TI a indicat deja la mai multe pericole la care se dedau autorităţile excluzând statul din procesul de examinare a acestor dosare.
