Linkuri accesibilitate

Arena Chișinău: nota de plată și mizele afacerii


Marți a fost semnat procesul-verbal de recepție a lucrărilor Arenei Chișinău, un proiect de parteneriat public-privat controversat inițiat de guvernarea democrată în 2018. Administratorul companiei care va gestiona obiectivul, Eduard Calancea, a declarat Europei Libere că au rămas de făcut drumurile de acces către complex, dar din cauza pandemiei și a instabilității politice aceste restanțe sunt tot amânate. Ce se va întâmpla cu această investiție de aproape 50 de milioane de euro mai departe?

Arena Chișinău: nota de plată și mizele afacerii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:14 0:00
Link direct

Complexul sportiv, cu o sală polivalentă, un centru acvatic și un club de tenis, este supus procedurii de înregistrare la Cadastru și la Primăria Stăuceni, după care se va putea spune că aparține statului. Pentru acest obiectiv statul a alocat 69 de hectare de teren, luate de la Colegiul de Viticultură și Vinificație, în condițiile în care erau suficiente doar 10 hectare, motiv pentru care fosta putere și-a atras multiple critici. Iar partenerul privat, conectat la compania turcă Summa, a investit aproape 45 de milioane de euro. Dincolo de criticile de natura tehnică, proiectul a fost tratat într-un context politic nu tocmai favorabil, după ce puterea era suspectată de relații apropiate netransparente cu Turcia lui Erdogan, mai cu seama după episodul scandalos de deportare ilegală a câtorva profesori turci de la liceele „Orizont”.

Conform clauzelor contractului, R. Moldova are obligația ca în 11 ani să restituie eșalonat constructorului banii investiți. Complexul este conectat la apă și canalizare, rețele de energie electrică și gaze, nu și la infrastructura rutieră. Ar mai fi necesar, suplimentar, în jur de 2,5 milioane de euro, spune administratorul întreprinderii Eduard Calancea, iar trei luni ar fi un termen realist pentru duce la bun sfârșit lucrările.

Nici nu vrem să ne gândim la formule de genul abandon, conservare

„Au fost două plăți în perioada de construire a obiectului, de 5 milioane [de euro] prima tranșă, a doua tranșă de 5 milioane. Anul trecut am intrat în normalitate cu plățile și anual statul are de achitat în jur de 3 milioane de euro. Până acum avem achitați 13 milioane de euro. Dacă se semnează acordul adițional nr. 2 de care s-a vorbit și în presă și care este și la guvern, acești 2,5 milioane de euro urmează iarăși să fie defalcați într-un termen de zece ani și o să se adune la suma aceea de 3 milioane până la 200 de mii de euro încă. Deci nu este ceva complicat din punct de vedere bugetar pentru noi.

Nici nu vrem să ne gândim la formule de genul abandon, conservare, etc., pentru că asta ar însemna o erodare a valorii, asta ar însemna că banii publici nu sunt utilizați rezonabil. Avem numai de pierdut cu așa gen de formulări. Important este acum să mergem pe formula lansării cât mai operative a acestui obiectiv, ca el deja să se poată autofinanța operațional cel puțin, să aducă beneficii, beneficii pentru care de fapt a fost conceput”.

Mai mulți oponenți politici ai democraților aflați la putere în 2018 și conduși de Vladimir Plahotniuc i-au acuzat că au oferit tutela unui proiect negândit și, mai ales, netransparent. Și astăzi există mulți critici care sunt de părere că investiția, deși una de menire mai mult socială, nu va produce efecte; complexul sportiv și de agrement nu va deveni rentabil, sursele de venit sunt incerte, iar pandemia a ruinat orice șanse de recuperare a banilor pe care statul are obligația să-i întoarcă. Este o risipă de resurse, crede economistul Sergiu Gaibu, în cel mai bun scenariu autoritățile pot doar să minimalizeze pierderile pe care le vor suporta în următoarele decenii.

„Așa cum foarte multe proiecte de parteneriat public-privat sunt cu multe dedesubturi și puține din ele nu au dosare penale deschise, nu sunt excluse și astfel de fenomene și cu interese ascunse pe lângă un proiect absolut nociv, prost gândit. De aceea, cu atât mai mult acum opinia publică trebuie să fie cu ochii pe acest proiect, cât și o nouă guvernare care va veni va trebui, din păcate, să aibă de a face cu acest balast cu anumite obligațiuni prevăzute prin acel contract”.

Economistul Sergiu Gaibu, de rând cu alți experți, se referă la cea mai mare parte a terenului naționalizat de la Stăuceni. Experții sunt tentați să creadă că tocmai cele 59 de hectare de teren în coasta Chișinăului, într-o zonă aproape exclusivistă de vile din nordul capitalei, ar fi de fapt miza invizibilă a afacerii. Până acum nu s-a spus nimic despre acest lot, doar unii critici au presupus că dacă statul nu își va onora obligațiunile, terenul gajat va trece în folosința investitorului, astfel încât eventualii regizori obscuri ai tranzacției să obțină ce au țintit.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG