Ministerul a dat în judecată Palatul Cotroceni și a cerut suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis i-a prelungit cu un an mandatul lui Nicolae Ciucă. Decizia poate fi atacată cu recurs, însă, până la rejudecare, se aplică imediat sentința judecătorului de la Tribunalul București. Armata română nu are comandant operațional. Locțiitorul generalului Ciucă, Adrian Tonea, tocmai a ieșit la pensie, zilele acestea.
Potrivit unor surse politice, ministrul Apărării, Gabriel Leș, l-a împuternicit, printr-un ordin, pe generalul-locotenent Laurian Atanasof, de aviație, să preia funcția de locțiitor. Șeful Statului Major General are trei locțiitori. Se pare însă că alegerea ministrului Leș are probleme de procedură. Ca locțiitor al șefului Statului Major General, ar trebui să aibă trei stele de general, pe care nu le deține. O nouă stea se obține, spune legea, prin decret al președintelui țării. De asemenea, împuternicirea generalului-locotenent Atanasof nu are încă acordul CSAT. Administrația Prezidențială nu a reacționat încă la decizia instanței.
Generalul Ciucă a fost numit la conducerea Armatei în 2015, iar la finalul lui 2018 i-a expirat mandatul, care poate fi prelungit, potrivit legii, cu un an. Ministrul Gabriel Leș a anunțat că nu dorește prelungirea mandatului lui Ciucă și l-a propus pe Dumitru Scarlat, un general care nu întrunea condițiile pentru a deține această funcție - nu era șef de armă și nu avea gradele cel puțin egale cu cele ale subordonaților. Klaus Iohannis i-a respins avansarea, iar premierul Viorica Dăncilă nu a contrasemnat decretul prezidențial de prelungire a mandatului lui Nicolae Ciucă.
Conflictul dintre Guvern și Președinție se soldează cu decapitarea, în instanță, a șefului Statului Major General al Armatei, chiar în ziua în care, la București, se află miniștrii apărării din Uniunea Europeană, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă și securitate, Federica Morgherini.
Într-o declarație comună cu președintele Iohannis, secretarul general al NATO a vorbit despre îngrijorarea aliaților NATO în legătură cu retragerea Rusiei din Tratatul INF, prin construirea unui tip de rachetă cu capacități nucleare, dificil de depistat, care „poate ajunge în orașele europene”.
”NATO se adaptează la mediul de securitate mai imprevizibil, mai nesigur, iar România este de mare importanță în acest context”, a arătat Stoltenberg.
