Linkuri accesibilitate

Ştiri

Armenia în criză după armistițiul din Nagorno-Karabah

Nagorno-Karabah, acordul de încetare a focului mediat de Rusia, 10 noiembrie 2020

Armistițiul negociat de Rusia în enclava armeană Nagorno-Karabah din Azerbaidjan a provocat o criză politică profundă în Armenia, unde se intensifică protestele și cererile ca premierul Nikol Pașinian să demisioneze. Pașinian a semnat acordul pe 10 noiembrie, după ce trupele azere înregistraseră o serie de victorii pe teren, cucerind sau recucerind zone mai ales din afara enclavei și care acum îi vor rămâne. Acordul de încetare a luptelor între Armenia și Azerbaidjan prevede și staționarea a mii de trupe rusești de menținere a păcii, în contextul în care Rusia este principalul aliat al Armeniei în acest vechi conflict teritorial, așa cum Turcia sprijină Azerbaidjanul.

Guvernul de la Erevan a avertizat însă opoziția să nu încerce „o lovitură de stat”. Vice-premierul Tigran Avinian a declarat chiar la televiziunea națională că ar putea avea loc o remaniere de guvern dar nu sub presiunea străzii.

Militari ruși de menținere a păcii se află în drum spre Nagorno-Karabah unde ar urma să protejeze un coridor strategic între enclava locuită de etnici armeni și Armenia, care urmează să rămână deschis după ce forțele armene vor renunța, potrivit acordului, la mai multe teritorii pe care le controlau.

Aclamat la Baku, armistițiul anunțat pe 10 noiembrie a declanșat o criză la Erevan, unde protestatari furioși au luat cu asalt sediile guvernamentale și clădirea Parlamentului. Marți dimineață, zeci de bărbați au atacat și biroul din Erevan al serviciului armean al Europei Libere/Libertatea (Azatutyun), acuzându-i pe jurnaliști că ar fi „trădători”, pentru că au relatat despre conflictul din Nagorno-Karabah și din perspectiva azeră.

Vezi ultimele știri ale zilei

Polonia ar putea renunța la veto împotriva bugetului european. Ungaria refuză un compromis

Varșovia: protest împotriva deciziei premierilor Ungariei și Poloniei de a bloca bugetul UE și fondul special de redresare a economiilor europene, 30 noiembrie 2020.

Polonia ar fi gata să renunțe la veto în controversa condiționării fondurilor UE de respectarea principiilor de bază ale statului de statul de drept, dacă această condițioanare va fi însoțită de o declarație explicativă a Comisiei Europene, relatează agenția Reuters.

Vicepremierul polonez, Jaroslaw Gowin a declarat joi seară la Varșovia, după discuții cu o serie de înalți oficiali europeni, că „ în cazul unui veto polonez sau maghiar, ar exista un buget provizoriu care, spre deosebire de unele voci din dezbaterea publică poloneză, nu ar fi bun pentru Polonia și nu ar fi bun pentru toate celelalte 26 de state membre”.

Polonia și Ungaria au blocat adoptarea viitorului buget multianual al Uniunii Europen de 1,1 trilioane de euro și a fondului special de 750 de miliarde de euro pentru susținerea economiilor statelor membre lovite de pandemia de coronavirus, pentru că nu au fost de acord ca accesul la fondurile europene să fie condiționat de respectarea principiilor statului de drept.

Ambele țări fac obiectul unor investigații UE pentru subminarea independenței Justiției, a mass-media și a organizațiilor neguvernamentale, astfel că riscă să piardă fonduri de zeci de miliarde de euro.

Vicepremierul polonez a cerut în schimbul acestei posibile concesii „o declarație clară” a Consiliului European că regula condiționării fondurilor de statul de drept „nu va fi folosită pentru a exercita presiuni nejustificate asupra statelor membre individuale în alte domenii decât utilizarea corectă a fondurilor UE”.

Gowin a declarat că înalții oficiali ai Comisiei cu care a vorbit joi au arătat clar că, dacă Polonia și Ungaria își vor păstra veto-ul, UE nu va avea de ales decât să le ocolească printr-un acord privind fondul de recuperare încheiat între celelalte 25 de țări.

Nu este clar dacă declarați vicepremierului Gowin, un moderat, reprezintă și poziția oficială a întregului guvern, remarcă Politico.

Premierul Ungariei, pe de altă parte, a respins ideea compromisului. Într-un interviu matinal vineri, la postul public de radio, Viktor Orban a precizat că o declarație separată, cum a sugerat vicepremierul polonez este „ca o notă de subsol pe o pagină. Cele două [accesul la fondurile europene și respectarea statului de drept] trebuie separate” a cerut Orban.

Țările UE ar trebui să găsească un compromis până la summitului UE de săptămâna viitoare, ultimul organizat de președinția germană.

Bugetul european și fondul special trebuie adoptate cu consimțământul tuturor celor 27 de țări membre.

SUA: președintele ales Joe Biden și trei foști președinți anunță că se vor vaccina împotriva Covid-19

În Statele Unite, trei foști președinți au anunțat că se vor vaccina, în public, împotriva Covid-19, pe a-i încuraja pe americani să facă același lucru. Este vorba de democrații Barack Obama și Bill Clinton și de republicanul George W.Bush.

Președintele ales, democratul Joe Biden a declarat de asemenea, într-un interviu cu CNN că se va vaccina împotriva Covid-19, tot în public, când va recomanda doctorul Anthony Fauci, șeful Centrului pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor. Fauci a fost între timp chemat să facă parte din echipa noului președinte ales pentru combaterea pandemiei.

Statele Unite se pregătesc de primirea primelor doze de vaccin împotriva noului coronavirus înainte de sfârşitul anului. Atât Pfizer/BioNTech cât şi Moderna au cerut autorizarea în regim de urgenţă a vaccinurile lor.

Un sondaj Pew din luna noiembrie a arată că numai în jur de 60 % dintre adulţii americani sunt deciși să se vaccineze împotriva COVID-19. Un procent în creștere față de septembrie, când erau numai 51%.

Tot președintele ales Joe Biden a anunțat că după preluarea Casei Albe pe 20 ianuarie, le va cere americanilor să poarte măști sanitare timp de 100 de zile, pentru a ajuta la reducerea numărului de contaminări cu noul coronavirus.

Joi, pentru prima data în Statele Unite, numărul pacienților internați cu Covid-19 a trecut de 100 de mii, aproape dublu față de lunile de primăvară ale primului val al pandemiei. Iar numărul deceselor legate de noul coronavirus a trecut de 270 de mii.

Covid-19: Germania prelungește restricțiile, Italia înregistrează un număr record de decese

Cancelara Germaniei Angela Merkle la conferința de presă după discuțiile cu premierii landurilor, Berlin, 2 decembrie 2020.

Restricțiile impuse în Germania în lupta împotriva covid-19 – între care închiderea restaurantelor și locurilor de cultură – rămân în vigoare până la 10 ianuarie, a anunțat cancelarul Angela Merkel în urma unei reuniuni cu premierii landur-ilor. Merkel a mai precizat că, în perspectiva unei probabile aprobări a folosirii vaccinurilor Biontech/Pfizer și Moderna de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) până la sfârșitul anului, aproximativ 70 de milioane de doze din ambele vaccinuri ar putea să fie livrate – în primul trimestru al lui 2021 – în Germania. Un număr de doze insuficient pentru populația germană, a apreciat ea, subliniind că Germania urmează ca în această iarnă să nu dispună de stocuri mari de vaccin.

Bilanțul contaminărilor cu noul coronavirus a crescut cu 22.046 de cazuri, la 1.106.789, a anunțat joi Institutul Robert Koch. Miercuri s-au înregistrat 17.270 de infectări.

Italia a confirmat în ultimele 24 de ore 993 de noi decese asociate COVID-19, cel mai grav bilanț înregistrat în această țară de când a început pandemia, la jumătatea lunii februarie, potrivit buletinului informativ transmis joi de Ministerul italian al Sănătății. Numărul total al deceselor asociate noului coronavirus ajunge astfel în Italia la peste 58 de mii.

Președinta aleasă Maia Sandu cheamă la un nou protest

Protest în fața Parlamentului, la chemarea președintei alese Maia Sandu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:30 0:00

Președinta aleasă, Maia Sandu a chemat la un nou protest duminică, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău pentru a cere demisia Parlamentului și a guvernului și pentru a manifesta „față de fărădelegile care au loc”.

La o conferință de presă, Maia Sandu a anunțat totodată că vineri vor fi depuse sesizări la Curtea Constituțională pentru a abroga legile care au fost votate joi în Parlament de către deputații Partidului Socialiștilor și cei de la Partidul Șor. „Când Parlamentul se întoarce împotriva oamenilor, acest Parlament trebuie dat jos” a spus Maia Sandu.

Joi, Parlamentul a aprobat, în două lecturi, controversata inițiativă a Partidului Socialiștilor de a repune Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din subordinea președintelui țării în subordinea Parlamentului, înfuriindu-i pe suporterii președintei-alese Maia Sandu, care își vede puterile știrbite încă înainte să preia postul suprem în stat.

În căutarea unei majorități parlamentare - noiembrie 2020
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:54 0:00

Schimbarea inițiată de socialiști a fost votată de deputații PSRM și ai Partidului Șor, în vreme de opoziția a protestat în plen, iar suporterii ei, încurajați de însăși Sandu, au demonstrat în stradă, blocând circulația în centrul capitalei. Președinta-aleasă a îndemnat oamenii să oprească „majoritatea oligarhică Dodon-Șor din tentativa de uzurpare a puterii”. Ea a calificat evoluțiile de joi din parlament ca pe „un abuz anti-democratic pus la cale de persoana care a pierdut alegerile și încrederea poporului”.

Președintele în exercițiu și viitor lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a criticat modul în care opoziția a reacționat joi în Parlament drept „un spectacol – de instabilitate, haos și ură, demonstrat de fracțiunile de dreapta”. El a recomandat oponenților, dacă nu le place guvernul Chicu, să inițieze demisia acestuia, să îl dea jos, să aleagă un alt prim-ministru sau pot organiza alegeri parlamentare anticipate, dar să respecte procedurile legale.

În repetate rânduri, inclusiv într-un interviu cu Europa Liberă, Dodon atrăgea atenția că nici o schimbare de guvern sau dizolvarea parlamentului nu se poat face fără sprijinul fracțiunii socialiste, cea mai mare din legislativ.

Parlamentul anulează vânzarea fostului stadion republican Statelor Unite

Pe fundalul disputelor de joi din Parlament, când opoziția a blocat fizic prezidiul pentru a se opune socialiștilor, majoritatea formată din PSRM, Partidul Șor și foștii deputați democrați din „Pentru Moldova” au aprobat și rezilierea contractului cu Statele Unite, privind terenul fostului stadion republican pe care urma să fie ridicată noua ambasadă americană. Terenul a fost repus în posesia statului iar pe el nu se pot construi decât obiective sportive sau culturale.

Premierul Ion Chicu a criticat votul, afirmând – într-o postare pe Facebook – că „nu este o decizie reușită”, afectând relațiile cu un partener strategic.

La rândul său, ambasada Statelor Unite la Chișinău a deplâns votul din Parlament, atrăgând atenția – într-o declarație de presă – că: „Această abrogare încalcă un acord bilateral obligatoriu, încalcă dreptul internațional și afectează negativ relațiile dintre SUA și Republica Moldova”. Mai mult, ambasada amintește că Statele Unite erau pregătite să investească peste 250 de milioane în proiectul noii ambasada, ceea ce ar fi însemnat un important număr de locuri de muncă și un proiect care să ajute la dezvoltarea Chișinăului.

Ion Chicu critică decizia Parlamentului referitoare la terenul fostului stadion republican

Ambasadorul Statelor Unite în Moldova, Derek J. Hogan (stânga) și prim ministrul Ion Chicu

Premierul Ion Chicu a criticat decizia parlamentului de a întoarce în proprietatea statului moldovean terenul fostului stadion republican, din Chișinău, unde Statele Unite voiau să-și construiască o ambasadă nouă. „Consider că este o eroare să abrogi sau modifici o lege care vizează relațiile bilaterale între parteneri strategici”, a spus Chicu, citat de TV8.md. Chicu a mai spus că înaintea deciziei parlamentare controversate, deja s-au efectuat pe terenul cu pricina „activități cu caracter tehnic în comun cu partea americană”. Ideea construirii tocmai în acel loc a ambasadei americane fusese criticată în trecut de președintele Igor Dodon, dar și de unii activiști civici. Inițiativa aprobată acum de parlament, de menținere a terenului în proprietatea statului moldovean, a aparținut unor deputați socialiști. Ei susțin că ideea construcției ambasadei nu a fost discutată destul cu publicul larg, moldovean. Ambasada americană nu a comentat imediat decizia parlamentului moldovean.

R. Moldova: încă 1727 de cazuri de infectare cu COVID-19 și 20 de decese legate de pandemie

În R. Moldova s-au înregistrat încă 1727 de cazuri de infectare cu COVID-19, o cifră record pentru o singură zi, potrivit IPN, și 20 de decese legate de pandemie. Între timp, la scară globală pandemia a continuat să facă victime, stabilind în mai multe țări recorduri. Italia, de exemplu, a înregistrat joi 993 de decese legate de COVID-19, cele mai multe într-o singură zi de la începutul pandemiei. În Statele Unite, s-a înregistrat tot joi un record zilnic de decese, 3100. Alte țări au prezentat joi detalii despre planurile de a vaccina populația. În Portugalia, un milion de oameni vor fi imunizați în prima fază, au anunțat autoritățile de la Lisabona. Iar în Statele Unite, foștii președinți Barack Obama, George W. Bush și Bill Clinton s-au oferit să fie vaccinați în fața camerei video, în speranța că vor mări încrederea publicului în avantajele vaccinării.

În Georgia, partidul Visul Georgian, de guvernământ, va avea o majoritate largă în viitorul parlament

Bidzina Ivanișvili, fondatorul partidului Visul Georgian

În Georgia, partidul Visul Georgian, de guvernământ, va avea o majoritate largă în viitorul parlament – 90 de fotolii din 150 -potrivit rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare în două tururi, despre care opoziția susține că au fost fraudate. Turul al doilea de la 21 noiembrie a fost boicotat de opoziție, care a cerut repetarea primei runde, din 31 octombrie, și a organizat proteste regulate împotriva rezultatelor pe care le consideră nelegitime. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Tamar Zhvania, a anunțat rezultatele finale la 3 decembrie, spunând că Visul Georgian, înființat de miliardarul Bidzina Ivanișvili, a obținut 48,22% din voturi. Blocul Mișcarea Națională Unită a primit 27,18, iar Georgia Europeană s-a clasat pe locul al treilea, cu 3,79%. Prima ședință a noului parlament ar trebui să aibă loc cel mai târziu în 10 zile de la anunțarea rezultatelor finale. Alegerile din Georgia s-au ținut în premieră în baza unui sistem reformat, susținut de Statele Unite și UE, care dă mai mare greutate reprezentării proporționale.

Formațiunile de opoziție din Armenia susțin formarea unui guvern de tranziție până la noi alegeri

Prim ministrul Armeniei, Nikol Pashinian

Formațiunile de opoziție din Armenia, nemulțumite de felul cum a gestionat premierul Nikol Pașinian conflictul din Nagorno-Karabah, s-au unit în jurul unui candidat comun care să conducă un guvern de tranziție până la noi alegeri. Decizia anunțată joi, 3 decembrie, de 17 partide armene, mărește mult presiunea asupra premierului Pașinian. El este criticat de mulți armeni pentru că a acceptat un armistițiu mediat de Rusia care a pus capăt confruntărilor cu forțele azere, dând azerilor dreptul de a controla din nou câteva districte, după decenii de jurisdicție armeană. Candidatul comun al opoziției pentru șefia unui eventual cabinet de tranziție este Vazgen Manukian, fost premier și fost ministru al apărării.

Parlamentul R. Moldova a decis trecerea SIS din subordinea președintelui în cea a Parlamentului

Parlamentul R. Moldova a decis trecerea Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui țării în subordinea Parlamentului, înfuriindu-i pe suporterii președintei-alese Maia Sandu, care își vede puterile știrbite încă înainte să preia postul suprem în stat. Schimbarea inițiată de socialiști a fost votată joi în două lecturi de deputații PSRM și ai Partidului Șor, în vreme de opoziția a protestat în plen, iar suporterii ei, încurajați de însăși Sandu, au demonstrat în stradă, blocând circulația în centrul capitalei. Potrivit IPN, președinta-aleasă a îndemnat oamenii să oprească „majoritatea oligarhică Dodon-Șor din tentativa de uzurpare a puterii”. Ea a calificat evoluțiile de joi din parlament ca pe „un abuz anti-democratic pus la cale de persoana care a pierdut alegerile și încrederea poporului”.

Azerbaidjanul spune că în conflictul cu Armenia au murit 2783 de soldați și polițiști

Azerbaidjanul a făcut public numărul pierderilor de efective suferite în recentul război de 44 de zile cu Armenia, legat de regiunea disputată Nagorno-Karabah. Într-o declarație publicată la 3 decembrie, Ministerul de Interne din Azerbaidjan spune că în conflictul numit de azeri „Războiul patriotic” au murit 2783 de soldați și polițiști, dintre care 103 încă nu au fost identificați. Potrivit declarației, peste 100 de militari sunt dați dispăruți, iar 1245 de militari au fost răniți, fiind în prezent internați la spital. Războiul a izbucnit la 27 septembrie și s-a încheiat la 10 noiembrie, odată cu recâștigarea de către Baku a controlul asupra a șapte districte adiacente și unele părți ale enclavei separatiste. Miercuri, 2 decembrie, Ministerul Sănătății din Armenia spusese Europei Libere că medici armeni au examinat rămășițele a 2718 militari uciși în război, adăugând că este posibil ca unele cadavre să fie ale unor militari azeri. Autoritățile de facto ale regiunii Nagorno-Karabah au spus că au identificat rămășițele a 1741 de soldați și polițiști omorâți în război.

UE: A fost aprobată instituirea unui regim de sancțiuni pentru nerespectarea drepturilor omului

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat instituirea unui regim de sancțiuni al UE pentru nerespectarea drepturilor omului, considerat de unii versiunea europeană a Legii Magnitsky, din Statele Unite. Mecanismul urmează să intre efectiv în vigoare de Ziua Drepturilor Omului, 10 decembrie, relatează corespondenții EL la Bruxelles. Este posibil ca primele nume de persoane sancționate să fie anunțate la începutul anului 2021. Potrivit unui document de lucru văzut de Europa Liberă, sancțiunile se pot aplica persoanelor și entităților pe care UE le consideră responsabile pentru acte de genocid, crime împotriva umanității, tortură, tratamente sau pedepse inumane și degradante, sclavie, condamnări extrajudiciare și sumare sau execuții și ucideri arbitrare, dispariții forțate de persoane și arestări sau detenții arbitrare. Statele Unite au adoptat Legea Magnitsky în 2012, impunând sancțiuni mai multor oficiali ruși, și le-au extins în 2016 pentru a include și persoane din alte țări decât F. Rusă. În 2009, avocatul rus Serghei Magnitsky a murit într-o închisoare din Rusia, după ce investigase fapte de corupție. Din 2016, legea se aplică la nivel global, autorizând guvernul american să sancționeze oficiali despre care cred că au încălcat drepturile omului, înghețându-le averile și interzicându-le să intre în SUA.

Opoziția parlamentară a blocat lucrările legislativului

Igor Grosu, președintele fracțiunii PAS

Opoziția parlamentară a blocat astăzi lucrările legislativului în ceea ce deputații ei spun că este o încercare de a zădărnici efortul socialiștilor de a perpetua scheme de corupție. „La comanda lui Dodon, sunt gata să dea foc la țară, doar să-și salveze schemele corupționale”, a declarat la o conferință de presă deputatul PAS Sergiu Litvinenco, după ce în sala de ședințe avuseseră loc altercații. Președintele fracțiunii PAS, Igor Grosu, a spus la rândul lui că la comanda președintelui Igor Dodon, care este „disperat că a pierdut alegerile” prezidențiale în favoarea Maiei Sandu, socialiștii vor să aprobe în grabă proiecte de legi „antipopulare” care „vor duce la înrăutățirea situației”. Mai devreme, fuseseră votate în parlament, fără discuții, în prima lectură, proiectul politicii bugetar-fiscale, proiectul legii bugetului de stat și legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.

Protest împotriva inițiativei de a trece SIS din subordinea președintelui în cea a Parlamentului

În centrul Capitalei a avut loc joi un protest al simpatizanților opoziției democratice și președintei-alese Maia Sandu împotriva inițiativei deputaților socialiști de a trece Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui țării în cea a Parlamentului. Protestatarii, care au blocat circulația pe bulevardul Ștefan cel Mare, au cerut de asemenea organizarea de alegeri parlamentare anticipate. În protest s-au implicat mai mulți deputați, și însăși lidera PAS și viitoarea șefă a statului Maia Sandu. Potrivit IPN, ea le-a mulțumit oamenilor că au venit „să-și apere democrația, votul, dreptul de a avea o țară fără corupție, sărăcie, o țară în care să se facă dreptate”. Ea a mai spus că deputații loiali lui Dodon și Șor încearcă „să arunce la gunoi votul oamenilor” reducând atribuțiile președintelui țării.

Iranul este gata să facă noi schimburi de deținuți

Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif

Iranul este gata să facă noi schimburi de deținuți după ce l-a eliberat pe un profesor universitar britanic-australian în schimbul a trei iranieni reținuți în străinătate săptămâna trecută, a spus joi, 3 decembrie, ministrul de externe Mohammad Javad Zarif. „Suntem dispuși să facem asta oricând, este în interesul tuturor”, a spus Zarif într-o videoconferință cu diplomați italieni. „Iran este gata să răspundă cu aceeași monedă”, a mai adăugat el. Zarif a îndemnat de asemenea Statele Unite să își dovedească buna credință revenind în cadrul acordului nuclear istoric din 2015 dintre Iran și puterile mondiale, din care președintele american Donald Trump și-a retras țara în 2018. Zarif a spus că, dacă Statele Unite își respectă obligațiile asumate inițial, Teheranul va respecta și el întru totul înțelegerea. Iranul l-a eliberat la 25 noiembrie pe profesorul Kylie Moore-Gilbert, care fusese condamnat în 2018 la 10 ani de închisoare pentru spionaj.

Platforma DA consideră problema subordonării SIS o „bombiță artificială” lansată de Dodon

Andrei Năstase, liderul Platformei DA, fost candidat în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, Chișinău, 12 octombrie 2020

Liderul Platformei DA, Andrei Năstase consideră inițiativa socialiștilor de a muta SIS de sub controlul președintelui în suordinea Parlamentului drept „bombiță pe teme artificiale”, lansată de președintele în exercițiu Igor Dodon. Într-o conferință de presă, organizată în paralel cu protestul din fața Parlamentului la care a chemat președinta aleasă Maia Sandu, Andrei Năstase atrage atenți că în acest moment, prioritatea trebuie să fie respingerea proiectului de buget propus de guvernul Chicu, demiterea acestui guvern și organizarea de alegeri generale anticipate.

Platforma DA este gata „ să recurgă la toate măsurile legale, inclusiv protestele organizate cu responsabilitate și grijă pentru sănătatea și securitatea oamenilor și a țării, necesare pentru demiterea guvernului și neadmiterii votării politicii fiscale dezastruoase pentru țară, a proiectelor de legi ce pun bazele federalizării, etc” a spus Năstase în conferința de presă.

La chemarea liderei PAS, Maia Sandu, în fața Parlamentului are loc un protest împotriva inițiativei socialiștilor privind subordonarea SIS, considerată de președinta aleasă drept o încercare a lui Igor Dodon „ de a fura” alegerile din 15 noiembrie.

Biden confirmă intenția de a readuce Statele Unite în acordul nuclear internațional privind Iranul

Președintele ales al Statelor Unite, democratul Joe Biden, noiembrie 2020.

Preşedintele american ales Joe Biden a afirmat pentru The New York Times (NYT) că vrea să demareze rapid noi negocieri cu Iranul, în consultare cu aliaţii Washingtonului, însă doar după revenirea SUA în acordul asupra programului nuclear iranian din care Donald Trump şi-a retras ţara. Dar revenirea Statelor Unite este condiționată de măsura în care Iranul, pe de altă parte, respectă limitele internaționale, impuse programului său nuclear.

Revenirea în acord ar însemna ridicarea sancţiunilor draconice impuse de Donald Trump după ce a retras America din acesta, în 2018. Ca răspuns la sancţiuni, Iranul a renunţat progresiv la angajamentele sale asumate în cadrul acordului.

Protest în fața Parlamentului la chemarea președintei alese, Maia Sandu (VIDEO)

Protest în fața Parlamentului, la chemarea președintei alese Maia Sandu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:30 0:00

Președinta aleasă a R. Moldova, Maia Sandu, a chemat joi dimineață la un protest în fața Parlamentului „pentru o țară în care este ordine și dreptate”. Protestul este provocat de proiectul de lege al socialiștilor, prin care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) este mutat de la Președinție, în subordinea Parlamentului.

Vorbind în fața manifestanților, Maia Sandu a acuzat între altele regimul președintelui Igor Dodon de eșecul luptei cu pandemia de Covid-19: „Zece luni Dodon și Guvernul lui au făcut totul pe dos și din cauza lor avem un număr mare de infectări cu COVID. Din cauza lor trebuie să ieșim în stradă și să ne apărăm drepturile”.

Protest în fața Parlamentului de la Chișinău: Maia Sandu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:17 0:00

Autorii proiectului de lege privind SIS - cel care a provocat protestul de joi - sunt aceeași care în iunie 2019 au elaborat proiectul de modificare a Legii SIS, prin care activitatea Serviciului a trecut în coordonarea șefului statului. Este vorba despre deputații socialiști Vasile Bolea și Grigore Novac, scrie Ziarul de Gardă.

Președinta aleasă, Maia Sandu, consideră că proiectul de lege este „un abuz antidemocratic, pus la cale de persoana care a pierdut alegerile și încrederea poporului”, și îl acuză pe Igor Dodon că „plănuiește să controleze schemele de corupție și instituțiile statului”.

„Ei încearcă să ne fure rezultatele votului, ei încearcă să anuleze în mod abuziv votul popular din 15 noiembrie”, a declarat Maia Sandu într-o conferință de presă.

Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, care în primul tur al prezidențialelor a obținut aproape 17% din voturi, și-a îndemnat miercuri susținătorii să meargă la protest ca să „pună capăt regimului de cârdășie Plahotniuc – Dodon”.

Fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing a muri

Finlanda: președintele Franței, Valery Giscard d'Estaing și liderul Iugoslaviei, generlalul Tito la cea mai mare conferință europeană de la Helsinki, la care au participat 35 de state, 28 iulie 1975.

Fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing a murit la vârsta de 94 de ani, „ca urmare a COVID", iar înmormântarea sa va avea loc „în cea mai strictă intimitate", informează AFP citând un comunicat al familiei înaltului demnitar francez. În timpul mandatului său la Élysée, între 1974 și 1981, societatea franceză a trecut prin reforme sociale rapide: a fost permis divorţul prin acordul soţilor, a fost legalizat avortul şi a fost redusă vârsta de vot de la 21 la 18 ani.​

A fost primul preşedinte non-gaullist al celei de-a cincea Republici, după emblematicul general de Gaulle şi moştenitorul său politic Georges Pompidou.

Valéry Giscard d'Estaing a instituit în 1975 reuniunea anuală la nivel înalt a ţărilor celor mai industrializate, devenită ulterior G8.

A exercitat un singur mandat, fiind învins la scrutinul din 1981 de socialistul François Mitterrand.

Covid-19: Rusia începe vaccinarea în masă

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat ca de săptămâna viitoare să se înceapă o campanie masivă de vaccinare împotriva noului coronavirus cu vaccinul Sputnik V, dezvoltat de institutul de stat Gamaleya de la Moscova și aprobat pentru uz intern încă din august. Decizia lui Putin, anunțată miercuri, a venit la scurt timp după ce Marea Britanie a fost prima țară din lume care a autorizat folosirea vaccinului produs de firmele Pfizer/BioNTech.

Se știe puțin despre vaccinul rusesc, în momentul omologării în Rusia fusese testat pe mai puțin de 100 de persoane dar tot Putin anunța recent că vaccinul are o eficiență de peste 90%, cel puțin la fel de mare ca a vaccinelor occidentale.

Tot miercuri, președintele rus a promis că în scurt timp se vor produce aproape 2 milioane de doze de vaccin iar prioritate vor avea angajații din sistemul medical și cel de educație. Campania de vaccinare ar urma să înceapă în Rusia pe 11 decembrie, concomitent cu cea din Marea Britanie.

În acest moment, două vaccinuri au trecut de faza a treia de teste clinice masive și așteaptă să fie certificate pe piața americană și cea a Uniunii Europene: este cel produs de Pfizer/BioNTech și vaccinul dezvoltat de compania americană Moderna. Foarte aproape de omologare este și vaccinul firmei AstraZeneca, dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford.

Vaccinare anti-COVID-19 - efort fără precedent
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:17 0:00

Este de așteptat ca aprobarea pentru piața americană să vină săptămâna viitoare, în UE, procedura – chiar și în stare de urgență – este mai îndelungată.

Rusia are în acest moment peste 2,3 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus dar numai 41 de mii de decese, pentru că face altfel contabilizarea deceselor decât în restul lumii.

Problemele economiei ruse sunt structurale, nu vin din exterior

Moscova, Piața Roșie pe timp de pandemie, decembrie 2020.

Problemele economiei ruse vor veni din interior, din cadrul regiunilor care trebuie să facă față crizei provocată de pandemia de coronavirus, și nu atât ca urmare a presiunilor externe, cum ar fi sancțiuni internaționale sau scăderea prețurilor pentru petrol și gaze este opinia unui grup de experți economici. Rusia a investit mult prea puțin în dezvoltarea regiunilor, care se confruntă cu mari probleme structurale, cum ar fi un sistem sanitar supra-solicitat ceea ce a mărit și nemulțumirea oamenilor. Și-a păstrat aproape intactă imensa rezervă de valută și aur, a patra ca mărime din lume, estimată la 580 de miliarde de dolari. La care se adaugă 170 de miliarde de dolari din fondul național de siguranță.

Pe de altă parte, Moscova a investit foarte puțin în măsuri concrete de susținere a întreprinderilor pe perioada pandemiei, ceea ce face ca scăderea economică așteptată anul acestea să fie de numai 4%, mică în comparație cu statele dezvoltate. O altă explicație este că autoritățile i-au îndemnat pe oameni să meargă la lucru și printr-un artificiu de calcul, au ținut foarte jos cifrele oficiale privind victimele pandemiei. Ceea ce nu înseamnă că numărul celor decedați ca urmare a infectării cu noul coronavirus nu este ridicat.

Oficial, la peste 2,3 milioane de persoane infectate, în Rusia s-au înregistrat numai 40 de mii de decese legate de Covid, cifră care se explică prin faptul că Rusia nu contabilizează decât decesele care au fost cauzate direct de noul coronavirus.

Fostul europarlamentar ungar József Száje demisionează din Fidesz

Fostul europarlamentar József Száje a demisionat și din partidul Fidez, pe care l-a fondat alături de Viktor Orban, Budapesta (foto arhivă, 2016).

Fostul europarlamentar ungar József Szájer, co-fondator al partidului de guvernământ Fidesz și autorul ultimelor amendamente la constituție, a ieșit din partid după ce pe 2 decembrie a recunoscut că a participat, la Bruxelles, la un „sex party gay”, care încălca toate regulile sanitare impuse de Belgia pentru a controla răspândirea pandemiei de coronaviurs. „Acțiunile colegului nostru...nu corespund valorilor familiei noastre politice” a declarat premierul ultra-conservator Viktor Orban, lider al Fidez.

József Szájer este autorul amendamentelor la constituție din 2010, care redefinesc familia ca legătura stric dintre o femeie și un bărbat și subliniază valorile creștine pe care se bazează statul Ungar. În ultimii ani, invocând aceste amendamente constituționale, Fidez a dus constant o politică de întărire a valorilor unui creștinism fundamentalist, limitând constant libertățile comunității LGBTQ.

„Nu vom uita ce a făcut 30 de ani în politică dar este corect că și-a dat demisia din Parlamentul European și a plecat din Fidesz după recentele acte reprobabile” a declarat premierul Orban.

Poliția belgiană, care a amendat peste 20 de bărbați participanți la petrecerea neautorizată, a precizat că era vorba de un „party gay” de la care József Szájer a încercat să fugă pe acoperiș iar în rucsacul său au fost găsite și droguri.

Extracția excesivă de combustibili fosili duce la încălcarea acordului de la Paris din 2015

Un nou raport avertizează că lumea intenționează să producă mai mult decât dublul cantității de combustibili fosili până în 2030 decât ar fi în concordanță cu reducerea încălzirii globale asumate prin acordul asupra mediului de la Paris din 2015. Atunci țările s-au angajat, ca pe termen lung, să limiteze creșterea medie a temperaturii la sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a o limita până la 1,5 grade Celsius. Pentru a ajunge la acest obiectiv de 1,5 grade C, producția de cărbune, petrol și gaze ar trebui să scadă cu aproximativ 6% pe an între 2020 și 2030. Dar noul raport elaborat de Programul ONU pentru mediu și de experți din diferite institute științifice, grupuri de reflecție și universități avertizează că planurile guvernelor indică o creștere anuală medie de 2%, ” țările urmărind să producă cu 120% mai mulți combustibili fosili până în 2030 decât ar fi în concordanță cu limitarea încălzirii globale la 1,5 ° C”, potrivit raportului. Într-un alt avertisment cu privire la schimbările climatice, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) afirmă că evaluarea sa provizorie sugerează că 2020 va fi unul dintre cele mai calzi ani din ultimii trei, în urma lui 2016 și 2019. Cele mai mari diferențe față de temperatura medie pe termen lung s-au înregistrat în Arctica Siberiană, unde anul acesta s-au înregistrat temperaturi cu aproximativ 5 grade Celsius peste medie.

UE aprobă un mecanism de sancționare a celor care nu respectă drepturile omului

Intrarea în Parlamentul European, Bruxelles

Ambasadorii Uniunii Europene au aprobat, în principiu, un regim de sancțiuni comunitare împotriva celor care nu respecta drepturile omului, pe care unii l-au numit „actul Magnițky”, după numele avocatului rus Serghei Magnțky mort in detentie, în 2009 după ce a dat în vileag mari fapte de corupție de stat.

Miniștrii de externe ai UE vor finaliza decizia atunci când se vor întâlni pe 7 decembrie înainte ca mecanismul să intre în vigoare oficial în ziua drepturilor omului, adică pe 10 decembrie.

Nici o persoană fizică sau entitate nu va fi sancționată imediat au spus mai mulți oficiali ai Uniunii familiarizați cu dosarul dar este posibil ca numele să fie adăugate la începutul anului 2021.

Sancțiunile vor consta în înghețarea activelor și interdicții de viză și pot fi aplicate atât unor state cît și unor entități , ca și unor indivizi. Potrivit unui document de lucru văzut de corespondentul Europei Libere Rikard Jozwiak, sancțiunile se pot aplica persoanelor și entităților pe care blocul le consideră responsabile pentru acte de genocid, crime împotriva umanității, tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, sclavie, condamnari extrajudiciare și sumare sau execuții și ucideri arbitrare, dispariții forțate de persoane și arestări sau detenții arbitrare.

Sancțiunile pot fi impuse și persoanelor implicate în traficul de ființe umane, abuzuri ale drepturilor omului, violențe sexuale și de gen, încălcări sau abuzuri ale libertății de întruniri pașnice, precum și libertății de asociere, de opinie și de religie dacă se consideră că abuzurile sunt „răspândite și sistematice”.

Statele Unite au adoptat Legea Magnitsky în 2012, impunând sancțiuni multor oficiali ruși și le-au extins în 2016 pentru a include și persoane din alte națiuni.

R. Moldova: S-au înregistrat 1717 cazuri noi de coronavirus și 20 de decese printre cei bolnavi

Autoritățile din domeniul sănătății au anunțat că pe parcursul ultimelor 24 de ore, pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat 1 717 cazuri noi de coronavirus. Din numărul total de cazuri, 7 sunt de import, iar 104 sunt printre rândurile cadrelor medicale.

Cele mai multe cazuri sunt înregistrate la Chișinău și în regiunea transnistreană.

Au fost înregistrate și 20 de decese. În total, din cauza COVID-19 în Moldova au decedat 2 343 de persoane.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG