El a insistat spunând că partea rusă a fost informată în mod corespunzător cu privire la cererea sa de „amânare” a unei reuniuni trilaterale a miniștrilor de externe la începutul acestei săptămâni.
Ministerul armean de externe a anunțat la 22 decembrie că Mirzoian a „amânat” discuțiile cu Lavrov și cu ministrul azer de externe Ceihun Bairamov, programate pentru 23 decembrie, deoarece prioritatea sa principală era acum să ajute la redeschiderea zonei cunoscute sub numele de Coridorul Lacin.
Singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de Armenia a fost blocat la 12 decembrie de un grup de protestatari azeri care au cerut ca Baku să fie autorizat să inspecteze minele de minereu din Karabah, atrăgând atenția asupra a ceea ce Azerbaidjanul spune că este mineritul ilegal în Nagorno-Karabah și utilizarea drumului pentru a transporta mineralele în Armenia.
Autoritățile de la Erevan și Stepanakert au condamnat blocada ca fiind o încălcare gravă a acordului de încetare a focului din 2020, care a plasat Coridorul Lacin sub controlul forțelor de menținere a păcii rusești.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
În cadrul unei conferințe de presă comune cu Bairamov la Moscova, la 23 decembrie, Lavrov și-a exprimat „surprinderea” față de faptul că au aflat despre refuzul Armeniei de a veni la discuții dintr-o declarație a serviciului de presă al Ministerului armean de Externe.
„Nu au fost folosite canalele diplomatice, care sunt folosite de obicei în astfel de cazuri”, a spus el, adăugând că „această metodă a părții armene ridică semne de întrebare”.
Lavrov a afirmat că forțele ruse de menținere a păcii care sunt desfășurate în Nagorno-Karabah și de-a lungul coridorului Lachin, în conformitate cu termenii începerii focului din 2020, „lucrează intens pentru a rezolva situația”.
„Nu există alte acorduri decât cele scrise, semnate și publicate”
Într-un interviu acordat Serviciului armean al RFE/RL pe 24 decembrie, Mirzoian s-a declarat surprins de reacția părții ruse. „Îmi exprim, de asemenea, surprinderea față de surpriza stimabilului meu coleg Serghei Lavrov”, a declarat Mirzoyan. „Ținând cont de criza umanitară provocată de blocada ilegală a Azerbaidjanului asupra coridorului Lacin, cererea părții armene de amânare a întâlnirii dintre mine și miniștrii de externe ai Rusiei și Azerbaidjanului, programată la Moscova, a fost transmisă de către Ministerul de Externe armean și ambasada Armeniei în Rusia atât reprezentanților aparatului central al Ministerului rus de Externe, cât și ambasadei Federației Ruse în Armenia", a declarat Mirzoian.
„De altfel, este inexplicabil cum a putut Ministerul rus de Externe să anunțe în comunicatul său de presă neparticiparea părții armene la Moscova cu mult mai devreme decât ar fi avut timp Ministerul armean de Externe să o anunțe și să spună care sunt motivele”, a adăugat el.
În cadrul unei conferințe de presă comune cu Lavrov, Bairamov, ministrul de externe azer, a acuzat Armenia că nu și-a onorat angajamentul de a preda Azerbaidjanului opt sate care au fost enclave azere pe teritoriul Armeniei sovietice.
Cu toate acestea, cele nouă puncte ale documentului semnat de liderii Rusiei, Azerbaidjanului și Armeniei pentru a pune capăt unui război de 44 de zile pentru Nagorno-Karabah în noiembrie 2020 nu conțin nicio referire la un astfel de angajament, a declarat Mirzoian.
„Așa cum am declarat de mai multe ori, partea armeană nu și-a asumat un astfel de angajament nici în cadrul declarației trilaterale din 9 noiembrie 2020, nici în alt mod. Nu există niciun alt acord decât cel scris, semnat și publicat”, a declarat Mirzoyan.
„Considerăm că, vorbind despre astfel de acorduri fictive, ministrul de externe al Azerbaidjanului încearcă să justifice încălcările continue și grosolane ale țării sale cu privire la prevederile declarației din 9 noiembrie 2020. În același timp, consider necesar să reamintesc că Armenia a propus în mod repetat retragerea trupelor și desfășurarea forțelor armate ale Armeniei și Azerbaidjanului de-a lungul a ceea ce a fost granița administrativă dintre republicile socialiste sovietice armene și azere”, a conchis ministrul armean.
Armenia acuză Azerbaidjanul că a ocupat zeci de kilometri pătrați de teritoriu suveran armean într-o serie de incursiuni începând din mai 2021. Azerbaidjanul neagă acuzația.
Aproape 300 de soldați au fost uciși de ambele părți în confruntările de două zile de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan care au avut loc în septembrie. Au fost cele mai sângeroase lupte armeano-azere de la războiul din 2020 din Nagorno-Karabah, care a provocat moartea a aproape 7000 de persoane.
