Linkuri accesibilitate

Atentat la Istanbul: 6 morți, peste 80 de răniți, nici o asumare oficială


Lumea depune flori în memoria celor șase persoane ucise în explozia din 13 noiembrie a unei bombe, pe una din cele mai aglomerate străzi comerciale din Istanbul, bulevardul Istiklal. Istanbul, Turcia, 14 noiembrie 2022.

Turcia i-a acuzat luni 14 noiembrie pe militanții kurzi pentru explozia care a ucis duminică șase persoane pe o stradă comercială aglomerată din Istanbul. Alte peste 80 de persoane au fost rănite, unele sunt încă în stare critică la terapie intensivă.

Nici o grupare nu și-a asumat oficial atentatul, precizează Reuters. Poliția a anunțat între timp că din cele 47 de persoane reținute în urma exploziei, suspiciunile se îndreaptă spre o femeie siriană, Ahlam Albashir, reținută în cursul nopții la Istanbul.

Bulvardul Istiklal blocat de poliție după explozia unei bombe, Istanbul, 13 noiembrie 2022.
Bulvardul Istiklal blocat de poliție după explozia unei bombe, Istanbul, 13 noiembrie 2022.

Ministrul de Interne Suleyman Soylu pune atacul pe seama Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK) – interzis în Turcia – și a milițiilor kurde din Siria YPG, asociate cu PKK.

În Siria, milițiile kurde colaborează cu Statele Unite în lupta cu organizația teroristă Statul Islamic.

Ministrul turc de Interne Soylu a mai spus că ordinul pentru atacul de la Istanbul ar fi fost dat din Kobani, oraș din nordul Siriei, considerat una din bazele milițiilor kurde YPG, oraș atacat de în repetate rânduri de armata turcă.

Ambulanțe, imediat după atacul cu bombă de la Istanbul: șase persoane au fost ucise, peste 80 rănite. Istanbul, Turcia, 13 noiembrie 2022
Ambulanțe, imediat după atacul cu bombă de la Istanbul: șase persoane au fost ucise, peste 80 rănite. Istanbul, Turcia, 13 noiembrie 2022

Potrivit poliției din Istanbul, Ahlam Albashir – principala suspectă în atacul de duminică – ar fi mărturisit că a fost antrenată de militanți kurzi și că ar fi intrat în Turcia prin Afrin, un alt oraș din nordul Siriei, relatează agențiile internaționale de presă.

Canalele de televiziune din Turcia au arătat deja imagini cu o persoană, aparent o femeie, care lasă un pachet într-un aranjament floral din mijlocul bulevardului chiar înainte de explozie.

Un oficial turc a spus însă că nu este exclusă nici posibilitatea ca atacul să fi fost pus la cale de organizația teroristă Statul Islamic.

După explozia bombei pe bulevardul Istiklal din Istanbul, 13 noiembrie 2022.
După explozia bombei pe bulevardul Istiklal din Istanbul, 13 noiembrie 2022.

Ecouri din trecut

Explozia de duminică a stârnit îngrijorarea că astfel de incidente violente s-ar putea înmulți înainte de alegerile din iunie 2023, alegeri pe care președintele Recep Tayyip Erdogan le-ar putea pierde după mai bine de 20 de ani la putere, sugerează sondajele de opinie.

Istanbulul a fost și în trecut scena unor atacuri organizate de militanți kurzi, de islamiști, dar și de activiști de stânga.

Cel mai masiv val de atacuri la nivel național s-a înregistrat în 2015, după eșecul unui armistițiu între Ankara și PKK înaintea alegerilor din noiembrie al aceluiași an, notează Reuters.

Fricțiuni între Turcia și Statele Unite

Explozia de duminică de la Istanbul a provocat un val de condamnări internaționale, și de mesaje de condoleanțe, inclusiv de la Washigton. Comentând mesajul american, ministrul de turc de interne Soylu, un critic înverșunat al Washingtonului, le-a comparat cu acelea ale unui „criminal care sosește printre primii la locul crimei”, o referire la relația de cooperare dintre Statele Unite și milițiile kurde YPG în Siria.

Partidul Muncitoresc Kurd (PKK) duce din 1984 o revoltă armată împotriva statului turc, cerând autonomia regiunii kurde. Peste 40.000 de oameni au fost uciși în această confruntare.

PKK este considerat o organizație teroristă în Turcia, în Uniunea Europeană și în Statele Unite.

Milițiile YPG au legături cu PKK, dar fac parte din alianța Forțelor Democratice Siriene, susținută de Statele Unite în lupta dontra militanților organizației teroriste Statul Islamic în nordul Siriei.

Forțele de securitate turce la locul exploziei, Istanbul, Turcia, 13 noiembrie 2022.
Forțele de securitate turce la locul exploziei, Istanbul, Turcia, 13 noiembrie 2022.

Presa cenzurată „din motive de securitate”

Biroul Avocatului Poporului pentru Media din Turcia, RTÜK, a interzis temporar relatările despre explozia de duminică, mai precis a interzis prezentarea de imagini care arată explozia, sau momentele care au urmat imediat după aceea.

Motivul interdicției este de a „evita emisiuni ce pot crea frică, panică și tulburări în societate și care pot oferi o platformă organizațiilor teroriste”.

Organizația de monitorizare a libertății de expresie pe web NetBlocks a declarat că după atac autoritățile turce au început să restricționeze accesul la platformele sociale, inclusiv Twitter, Instagram, YouTube și Facebook. „Accesul la informații este vital în momente de criză. Cercetările arată că limitarea accesului la rețele sociale în astfel de momente nu face decât să întărească dezinformarea”, a spus fondatorul NetBlocks, Alp Toker, citat de cotidianul britanic The Guardian.

Parlamentul turc a adoptat recent o lege care interzice „dezinformarea” pe rețelele sociale: cei care încalcă prevederile legii, utilizatori normali sau jurnaliști, pot fi pedepsiți cu până la trei ani închisoare.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG