De multă vreme, în comunicarea politică din România nu s-au mai folosit figuri de stil care sugerează suprimarea unei comunități sau a unei persoane. Premierul Mihai Tudose, îmboldit fiind să-și spună punctul de vedere cu privire la recenta Rezoluție a celor trei formațiuni maghiare despre păstrarea obiectivului autonomiei, a reacționat neașteptat: „nu poate fi vorba despre o autonomie a Ținutului Secuiesc” a precizat premierul român, adăugând că „dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo, toți vor flutura lângă steag”. Un maghiar din secuime a postat deja o fotografie ținându-se în mâini și „fluturând” alături de steagul secuilor.
Umorul lui nu a fost, însă împărtășit nici măcar de liderii maghiari. Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România a interpretat spusele premierului ad-literam: „în Uniunea Europeană nu poți să propui reintroducerea pedepsei capitale” a explicat fruntașul maghiar, adăugând că premierul după ce a arătat că nu e de acord cu ideile unei comunități, i-a amenințat pe membri acesteia „că vor fi spânzurați”.
Președintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint a scris pe Tweeter că premierul român are „un mesaj caracteristic evului mediu”.
Maghiarii se consideră umiliți și jigniți și i-au cerut premierului să-și prezinte scuzele pentru felul în care s-a exprimat. Nu există niciun semn că Mihai Tudose va face vreun gest în acest sens, cu toate că, pe de altă parte, până acum nu s-a dovedit un naționalist sau poate că doar nu a avut ocazia să se exprime.
Cert este că Rezoluția prezentată la începutul săptămânii de liderii comunității maghiare din România complică relațiile dintre București și Budapesta într-o perioadă în care cele două capitale se curtau reciproc. Documentul vorbește despre cele trei forme de autonomie pe care fruntașii maghiari le-au cerut mereu în ultimii 25 de ani: autonomie teritorială în cazul Ținutului Secuiesc, o regiune aflată în centrul țării, dar locuită în proporție de peste 70% de maghiari; autonomie culturală, adică o autoadministrare în domeniul educației, culturii, mass-media plus autonomie administrativă și bilingvism în Parțium, fosta regiune ungară din care fac parte județele din Crișana, Banat și parțial Maramureș.
Șeful UDMR a vorbit încă de anul trecut despre faptul că maghiarilor din România nu li se poate cere să se bucure de aniversarea centenarului Marii Uniri. Întregirea României înseamnă pentru maghiari, împărțirea Ungariei Mari așa cum era reprezentată până în 1918 în interiorul Imperiului Austro-Ungar. Prin Tratatul de la Trianon, de după Primul Război Mondial, Budapesta a pierdut peste 70% din teritoriul pe care îl administrase până atunci în favoarea vecinilor săi. Încercând să ia parte la fiesta pe care o pregătesc românii pentru acest an, Kelemen Hunor a amintit în diferite discursuri despre prezența continuă a ungurilor în Bazinul Carpatic: „O mie de ani în Transilvania, o sută de ani în România”. Acest slogan e supărător pentru naționaliștii autohtoni și chiar pentru unii istorici consacrați. Dincolo de visele autonomiste ale comunității maghiare, care prin liderii ei a cerut consultări politice și căi legale prin care să le atingă, reacția politicienilor români tinde să fie inutil disproporționată și să disturbe din nou relațiile româno-ungare, mai cu seamă că ministerul Român de Externe s-a simțit dator să-și ia apărarea premierului pentru limbajul deplasat. Astăzi, ambasadorul român la Budapesta a fost convocat de șeful diplomației ungare, care a relatat ulterior că diplomatul român a încercat să dea „un fel de explicație lingvistică” a remarcilor premierului Mihai Tudose.
Nu e clar dacă politicienilor români le lipsește toleranța, tactul sau educația, fiindcă în împrejurările actuale liderii de la București nu câștigă nimic rostogolind acest subiect, fără umor și cu amenințări inutile. De pe urma încordării relațiilor interetnice în această perioadă ar putea beneficia doar premierul ungar Viktor Orban aflat în campanie electorală și care va profita de ocazie să pozeze din nou în apărătorul maghiarilor de pretutindeni.
