Linkuri accesibilitate

Avertismentul Cehiei: securitatea cetățenilor UE și din țările NATO „s-a înrăutățit” în Rusia


Concertul festiv organizat la Moscova după semnarea decretului de anexarea a patru regiuni ucrainene, parțial controlate de Rusia. Pe scenă, președintele rus Vladimir Putin alături de liderii celor patru regiuni, instalați de Kremlin. 30 septembrie 2022
Concertul festiv organizat la Moscova după semnarea decretului de anexarea a patru regiuni ucrainene, parțial controlate de Rusia. Pe scenă, președintele rus Vladimir Putin alături de liderii celor patru regiuni, instalați de Kremlin. 30 septembrie 2022

Țările europene își intensifică presiunile diplomatice asupra Moscovei, ca reacție la decizia Rusiei de a anexa ilegal patru regiuni ucrainene în urma unor referendumuri nerecunoscute internațional.

Lituania a anunțat pe 3 octombrie că l-a declarat persona non grata pe reprezentantul Rusiei, pentru că diplomatul ar fi făcut recent declarații „inacceptabile”, care reprezintă un amestec în treburile interne ale țării gazdă.

„Totodată, Ministerul de Externe al Lituaniei protestează din nou ferm împotriva deciziei președintelui rus din 30 septembrie de a anexa ilegal regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, pe care Rusia le ocupă parțial și temporar”, se mai arată în comunicatul de presă de la Vilnius.

Ministerul finlandez de Externe a anunțat, tot pe 3 octombrie, că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a „condamna ferm referendumurile și adecizia ulterioară de anexarea ilegală a regiunilor ucrainene ocupate de Rusia, o încălcare flagrantă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a principiilor Cartei ONU”.

Polonia l-a convocat și ea pe ambasadorul Rusiei, pentru a-i transmite „condamnarea fermă a anexărilor”. Ministrul adjunct de externe, Marcin Przydacz, a declarat că este posibil ca astfel de convocări să aibă loc în toată Europa. Nu este de așteptat ca pentru moment, Varșovia să-l declare pe ambasadorul rus persoană nedorită.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

„Discutăm însă un astfel de scenariu cu aliații noștri din UE și NATO. Dacă împreună vom ajunge la concluzia că astfel de pași ar fi necesari și benefici, atunci îi vom lua", a adăugat Przydacz.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat pe 30 septembrie anexarea la Federație a celor patru regiuni ucrainene, controlate numai parțial de Rusia: Donețk, Luhans, Herson și Zaporojie. Scurt timp după aceea, armata ucraineană a reușit să elibereze localitatea Liman, oraș de importanță strategică din regiunea Donețk. Au fost eliberate între timp și alte localități din vecinătate.

La Praga, Ministerul ceh de Externe le-a cerut, tot pe 3 octombrie, cetățenilor cehi să plece cât mai repede din Rusia, pentru că situația securității cetățenilor UE și din țările NATO „s-a înrăutățit”.

Cetățenii cehi care decid să rămână totuși în Rusia, în ciuda avertismentului ministerului, sunt îndemnați „să fie extrem de precauți (...), să urmărească știrile din surse de încredere și să aibă un plan de a pleca de urgență”, dacă va fi nevoie.

Referitor la mobilizarea parțială din Rusia, Ministerul de Externe îi avertizează pe cetățenii cehi, „care sunt și cetățeni ruși”, că vor fi percepuți de Moscova drept cetățeni ruși, dacă se află pe teritoriul Federației.

În această situație, autoritățile de la Praga, în primul rând ambasada Cehiei la Moscova, nu le pot oferi „protecție consulară adecvată și completă”, se arată în comunicat.

De la decretarea mobilizării parțiale pe 21 septembrie, multe persoane cu dublă cetățenie, în special bărbați din țările central-asiatice, au fost chemate la centrele militare de recrutare din toată Rusia.

Tot de atunci, zeci de mii de bărbați ruși au fugit din țară pentru a evita să luptele în Ucraina.

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG