A doua reuniune a Platformei de sprijin pentru R. Moldova s-a deschis, vineri, 15 iulie, la București cu noi declarații de solidaritate și promisiuni de ajutoare financiare, menite să atenueze efectele directe ale războiului din Ucraina, provocat de invazia rusă, dar și pe cele indirecte: scumpirea dramatică a energiei pe piețele mondiale, scumpirea alimentelor, inflația galopantă.
Germania a anunțat că intenționează să acorde R. Moldova 40 de milioane de euro (40,2 milioane de dolari) în sprijin bugetar direct, relatează Reuters. „Această mică republică democratică a făcut tot posibilul pentru a ajuta refugiații din Ucraina”, a declarat ministra germană de externe, Annalena Baerbock, la conferința donatorilor de la București.
Baerbock a mai spus că R. Moldova are nevoie de mai mult ajutor și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie, ca să se elibereze de „șantajul energetic” rusesc. Sprijinul direct pentru bugetul R. Moldova mai trebuie aprobat de Parlamentul de la Berlin.
În total, Germania pregătește un grant de 77 de milioane de euro, a mai anunțat Baerbock, pentru a amortiza creșterea prețurilor la energie, pentru a promova energiile regenerabile și pentru a ajuta autoritățile moldovene să finanțaze găzduirea refugiaților din Ucraina.
Pe lângă ajutorul direct la buget, de 40 de milioane de euro, alte 20 de milioane urmează să fie investite în dezvoltarea energiilor regenerabile și în promovarea utilizării eficiente a energiei, iar restul de aproximativ 17 milioane de euro sunt pentru refugiații din Ucraina, precizează agenția DPA, citând surse din delegația germană. În plus, R. Moldova va primi și ajutoare materiale, de exemplu drone video, vehicule de teren sau echipamente de verificare a documentelor pentru protecția frontierei. Fondurile promise de Germania la conferința donatorilor mai trebuie aprobate de Parlamentul de la Berlin.
Miercuri, Guvernul de la București a aprobat și el suplimentarea cu 50 de milioane de lei (10 milioane de euro) a bugetului Ministerului de Externe pentru acordarea unui sprijin direct R. Moldova. „M-am bucurat că am putut iniţia această platformă alături de prietenii noştri din România şi Franţa, lucru care arată că Europa este puternică, în special în momente de criză”, a mai spus Baerbock, citată de Agerpres.
Platforma de sprijin pentru R. Moldova este o inițiativă a Germaniei, Franței și României, lansată în aprilie, la Berlin, unde Chișinăul a primit deja promisiuni de ajutoare în valoare de aproape 700 de milioane de euro. Gazda reuniunii de la București, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a atras la rândul său atenția că „ războiul trimite unde de şoc mult mai departe de graniţele Ucrainei”, iar acestea sunt „deosebit de severe pentru Republica Moldova - un stat vulnerabil şi expus”, motiv pentru care „nu avem luxul” de a pierde timp prețios.
Aurescu a subliniat importanţa oferirii de granturi directe, pentru că „bugetul Republicii Moldova se află sub o presiune enormă”. El a reamintit că încă înainte de război, R. Moldova se confrunta cu o criză energetică, la care s-au adăugat – odată cu începerea războiului din Ucraina – „creşterea dramatică a preţurilor la energie, inflaţia ridicată, perturbarea lanţurilor de aprovizionare, pierderea de oportunităţi comerciale şi urgenţa umanitară declanşată de afluxul masiv de refugiaţi”.
„Moldova este o ţară mică, iar magnitudinea evenimentelor îi depăşeşte capacităţile de a face faţă”, a declarat și președinta Maia Sandu, într-o intervenție prin videoconferință, înainte de începerea dezbaterilor. „Este important să ştim că nu suntem singuri”, a mai spus președinta.
Delegația guvernului R. Moldova este condusă de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, însoțit de ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, și de ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.
Șefa delegației franceze, Chrysoula Zacharopoulou, secretar de stat pentru dezvoltare, francofonie şi parteneriate internaţionale, a anunțat că următoarea reuniune va avea loc, până la sfârșitul anului, la Paris.
La reuniunea de la București, a precizat recent Bogdan Aurescu, se va pune accentul și pe „asistență pentru reforme”, pentru că R. Moldova a devenit, între timp, oficial, țară candidată la aderarea la UE dar cu anumite condiții. Se cere R. Moldova reforme într-o serie de domenii, precizează Aurescu, cu ar fi lupta împotriva corupției, reforma adiminstrației, managementul finanțelor publice.
