Moldova va obţine asistenţă bugetară de la Banca Mondială doar după ce va abroga amnistia capitalului sau va introducerea unele modificări semnificative pentru a atenua potențialele riscuri, informează infotag.md. Declaraţia aparţine directorul Băncii Mondiale pentru Moldova, Anna Akhalkatsi. Ea a afirmat într-un interviu pentru revista „Profit” că Banca Mondială este îngrijorată de faptul că amnistia capitalului „creează o lacună în sistem și îl face vulnerabil la influxul de fonduri ilicite în sistemul financiar”, iar momentul ales pentru efectuarea amnistiei nu este „oportun, ținând cont de faptul că Moldova continuă să-și consolideze mecanismele și instituțiile de control după așa-numitul „laundromat” și fraudă bancară”.
A patra cale, cea pro-moldoveană anunţată de Partidul Democrat de guvernământ este un proiect de o singură folosinţă, până la alegeri, crede istoricul Ion Negrei, citat de Ziarul de Gardă. „Calea a 4-a este un proiect cu impas garantat, pentru că nu poţi să te declari pro-Moldova şi să îţi baţi joc de Moldova şi de moldoveni în halul în care o face PD. Ce au făcut pentru Moldova? Au furat-o. Ceea ce au făcut până acum, aceea vor face şi pe „calea a 4-a”, pentru că „locomotiva” partidului stă pe șine străine de interesele Moldovei”, mai afirmă istoricul. Comentatorul Fiodor Ghelici crede şi el că e un proiect electoral al democraţilor. „Partidul trece printr-o mare frustrare după ce UE le-a oprit finanţările şi le-a cerut să guverneze pentru Moldova şi pentru cetăţeni, nu pentru ei… E neserios. Fără sprijinul şi investiţiile UE, R. Moldova nu are nici o şansă la dezvoltare”, spune Ghelici. „Mesajul întitulat generos „calea a 4-a” şi „Pro-Moldova” seamănă a izolare, un fel de Cubă modernă… E o strategie de apărare în faţa partenerilor strategici, care nu încuviinţează acest sistem mafiot de guvernare”, crede psihologa Evelina Parasca. Iar scriitorul Andrei Strâmbeanu spune că e doar o stratagemă electorală, o chestie propagandistică, naţionalistă în cel mai prost sens al cuvântului.
Jurnalistul Vitalie Călugăreanu notează într-un editorial pe cotidianul.md că strategia „pro-Moldova” a PDM țintește în ultimul „partener” al liderului „grupării mafiote” din Moldova. „Eșuând pe dreapta...democrații au pornit tacit tăvălugul peste socialiști. Vor să le fure din electorat. Deocamdată i-a deposedat de slogan. Socialiștii spun că au sesizat asta, dar rabdă, probabil, cerșesc clemență… La fel cum au cerșit și alte victime-ex-parteneri”, notează jurnalistul. După părerea sa în tot ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova se văd amprentele mafiei…„care controlează justiția și instituțiile de forță, merge pe condamnarea în cadrul unor „procese de judecată” mimate, netransparente, cu ușile închise”, pe devorarea foştilor parteneri. „Deşi sunt conștienți că vor fi devorați, mulți preferă în continuare să-i slujească. Mizează pe clemență”, concluzionează Vitalie Călugăreanu.
Jurnalistul Valeriu Reniţă se întreabă pe ava.md de ce ideea democraţilor cu cea de-a patra cale a Moldovei a fost întâmpinată atât de răutăcios şi ne-european de cei mai aprigi pro-europeni. După părerea sa, fireşte ar fi fost ca această idee să deranjeze prioritar pe unionişti şi pe adepţii integrării, dar „ideea statului independent” a deranjat prioritar adepţii integrării europene. El critică unii formatori de opinie despre care spune că ar fi apropiaţi opoziţiei care au ridiculizat proiectul democraţilor şi îi acuză de oportunism politic.
Reținerea celor cinci judecători de către Centrul Național Anticorupție într-un dosar de corupție ar putea fi făcută în contextul viitoarelor alegeri parlamentare, titrează agenţia de presă IPN citând mai mulţi experţi. „Poate fi și o simplă sacrificare înainte de alegeri… Poate să fie și o simplă coincidență, trebuia cineva să se ducă la închisoare, trebuia cineva să răspundă în justiție”, afirmă avocatul Eduard Rudenco. Judecătorul Gheorghe Bălan că aceşti judecători, unii dintre care au participat la procesele în care au fost condamnați fostul premier Vlad Filat și omul de afaceri Veaceslav Platon, ar putea să facă dezvăluiri despre pretinsele comenzi politice privitor la aceste condamnări. Iar fostul judecător la CEDO, Stanislav Pavlovschi, se întreabă de ce anume aceste persoane au fost reținute și de ce acum. „Sunt mai multe variante. Unul ar fi că unii din acești judecători și-au creat impresia că, odată ce ei lucrează împreună cu guvernarea, lor li se permite orice. Probabil, ei au depășit o limită oarecare permisă lor în activitate”, spune Stanislav Pavlovschi.
TV8.md publică opinii ale deputaţilor despre reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar lansată de guvern. În timp ce democrații și aliații lor din Parlament dau asigurări că sunt bani pentru noua reformă privind salarizarea bugetărilor, deputații din celelalte fracțiuni pun la îndoială aceste declarații. „Atunci când a fost sistată finanțarea din parte UE, ei sistematic împrumută local de la băncile comerciale ca să acopere găurile în buget. Aici este vorba de cel puțin un miliar și ceva de lei eu nu știu de unde îl vor lua ei”, spune liberal-democratul Tudor Deliu. „Noi presupunem că vor fi sistate toate achizițiile de stat și resursele care nu vor fi cheltuite pentru reparațiile instituțiilor de stat, vor fi orientate spre majorarea salariilor bugetărilor de acum, de la 1 decembrie”, afirmă comunista Elena Bodnarenco. Iar socialistul Vlad Batrîncea spune că în pragul alegerilor este „o inițiativă perfect populistă, știind că nu există creștere reală a economiei”. Deputatul democrat Sergiu Sîrbu dă asigurări că „creșterea economică, disciplină fiscală și vamală, încasări record la bugetul de stat ne-au permis să facem și proiecte de infrastructură și creșterea salarială”.
NewsMaker.md scrie despre cetăţenia contra investiţii numită şi viza de aur, care este aplicată şi în Moldova începând din vară şi prin care autorităţile vor să atragă timp de cinci ani 1,3 miliarde de euro. În articol se spune că 14 state ale UE ofere numitele vize de aur, dar numai patru dintre ele vând cetăţenia. E vorba de Austria, Cipru, Malta şi Bulgaria. O dezbatere recentă despre funcţionarea acestor programe a constat că timp de un deceniu ele au adus statelor europene 25 de miliarde de euro, numai că cetăţeni şi rezidenţi ai UE au devenit oligarhi ucraineni, ruşi şi sirieni cu un trecut dubios şi bani murdari.
