Banca Mondială a lansat, la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional din Bali, un nou parametru pentru a calcula potențialul economic, și anume „Indexul capitalului uman” – descris simplu, un index care arată legătura directă dintre rata de dezvoltare economică a unei țări sau regiuni și cantitatea și calitatea investițiilor care se fac în capitalul uman. În trei domenii: sănătate, educație și așteptare de viață.
Indexul, speră Banca Mondială, ar putea încuraja guvernele lumii să investească mai mult în aceste domenii pentru „a avea o populație sănătoasă, educată și longevivă, pregătită pentru locurile de muncă ale viitorului”.
Primele locuri sunt dominate de țările asiatice, începând cu Singapore. Urmează Coreea de Sud, Japonia, Hong Kong și pe locul cinci, prima țara europeană, Finlanda. Statele Unite se situează numai pe locul 27, fiind întrecute de Slovenia și Cehia, de exemplu.
Președintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, argumentează că Indexul arată că dezvoltarea economică nu este strict legată de bogăția unei țări, depinde în mare măsură de investițiile care se fac și în capitalul uman. Mai ales de calitatea acestor investiții.
„Pentru țările cele mai sărace”, a mai spus Kim, „capitalul uman este singurul de care dispun. Dar de multe ori ignoră tocmai sectoare ca sănătatea și educația”.
Polonia este un exemplu bun că investiția în educație aduce rezultate: și-a reformat treptat sistemul de educație, între 1990 și 2015, timp în care avut și cea mai rapidă creștere in clasamentul PISA, care încearcă să măsoare regulat calitatea învățământului.
„Indexul capitalului uman” include 126 de țări: Moldova este pe locul 71, România pe 67 și Ucraina pe locul 50. Rusia și Kazahstanul se situează pe locul 31, cel mai bine din fostul spațiu post-sovietic, situîndu-se țările baltice.
