Banca Mondială anticipează într-o nouă prognoză că economia R. Moldova va crește anul acesta cu 3,8%, stimulată printre altele de creșterea veniturilor, inclusiv grație remitențelor, ca și unui an agricol care se anunță mai bun.
Autorii prognozei avertizează însă că acest ritm de creștere se va înregistra doar dacă va merge bine vaccinarea anti-COVID-19 și enumeră o serie de riscuri, inclusiv instabilitatea politică și pericolul tergiversării reformelor. Dar ce mai cuprinde prognoza Băncii Mondiale?
Experții Băncii Mondiale au ajuns consideră că economia R. Moldova va ajunge abia în 2022 la nivelul de pre-pandemie. Anul trecut, odată cu relaxarea restricțiilor, economia a început treptat să își revină, însă majoritatea indicatorilor se mențin încă în zona negativă, atrag atenția economiștii. Agriculturii îi revine partea leului în redresarea economică a țării, după ce anul 2020 a fost unul nefast pentru producătorii din R. Moldova, afectați deopotrivă de pandemie și secetă.
În raportul Băncii Mondiale sunt enumerate și anumite riscuri ce ar putea împiedica revenirea economică a țării. Întâi de toate, e vorba de situația politică incertă. „Riscurile interne sunt relaționate cu instabilitatea politică, slăbiciunea instituțională și constrângerile de ordin politic în implementarea reformelor sistemului judiciar și a celor structurale”, se arată în raportul Băncii Mondiale.
2021 este un an decisiv, de răspântie pentru R. Moldova și care va decide
Cercetătorul Victor Gotișan, unul dintre autorii rapoartelor realizate de Freedom House în R. Moldova, crede că îngrijorările experților de la Banca Mondială sunt întemeiate. El numește anul 2021 unul de „cotitură”, iar parlamentarele anticipate din vara acestui an „cruciale” pentru viitorul democratic al țării: „2021 este un an decisiv, de răspântie pentru R. Moldova și care va decide. În primul rând, va fi un an în care R. Moldova va trebui să demonstreze că poate să facă față economic, în primul rând, undei crize care a început în 2020. Tare mi-i frică însă că acest lucru s-ar putea să nu se întâmple atâta timp cât nu avem un cabinet de miniștri cu drepturi depline.”
Experții Băncii Mondiale mai atrag atenția că fragila redresare economică a R. Moldova depinde și de modul în care va evolua campania de vaccinare împotriva COVID-19. De miercuri, autoritățile sanitare au decis să lanseze cea de-a treia etapă de imunizare. Până în prezent, au fost administrate 263 de mii de doze de vaccin, aceasta presupune o rată de vaccinare de puțin peste 6 la sută.
Specialiștii ce fac parte din Comitetul național de coordonare a imunizării se arată mulțumiți de modul în care decurge procesul de imunizare, însă admit că pentru a acoperi 70 la sută din populație până la finele anului, așa cum și-au propus inițial, e nevoie de vaccinarea mai multor oameni. Medicul epidemiolog Alexei Ceban, din cadrul Agenției naționale de sănătate publică, atrage atenția că odată cu scăderea numărului de noi infectări scade și interesul oamenilor pentru vaccinare, fapt care ar putea îngreuna atingerea unei imunități colective:„Inclusiv multe persoane care susțin în principiu necesitatea de vaccinare uneori iau decizia de tergiversare a acesteia pe fonul reducerii numărului de cazuri. E un lucru extrem de greșit. Reducerea cazurilor la zi în primul rând este legată de campania de vaccinare și prioritar a persoanelor expuse riscului de infectare, dar desigur și acelei imunități obținute pe parcursul ultimelor luni. Însă este un fapt demonstrat această imunizare e temporară și nu este comparabilă cu imunitatea obținută prin vaccinare.”
Anterior, un raport elaborat de experții Băncii Mondiale constata că economia moldoveană a fost afectată de pandemia de COVID-19 mai tare decât alte economii din regiune. În primul rând pentru că de-a lungul anilor autoritățile moldovene au tergiversat constant reformele decisive. E vorba de reforma din domeniul justiției, de atitudinea față de mediul de afaceri și sprijinul modest pentru agricultură.
