Responsabili din cadrul Ministerului Agriculturii şi de la Banca Mondială au dat startul la o nouă rundă de granturi, de 10 milioane de dolari, ce urmărește creșterea competitivității în agricultură şi accesarea noilor pieţe de desfacere. În ultimii ani alte circa 8 milioane de dolari au fost alocate de Banca Mondială pentru crearea a circa 30 de asociaţii de fermieri, prin intermediul cărora producătorii agricoli şi-au achiziţionat frigidere, uscător de fructe, linii de sortare sau echipament special de transportare a migdalelor şi alunelor, bunuri pe care le folosesc în comun. Mai multe despre condiţiile programului de granturi ne spune Valentina Basiul.
Una dintre noutăţile proiectului este oferirea de consultanță şi ajutor financiar întreprinderilor ce colectează şi procesează mierea de albine şi laptele. Până acum erau ajutaţi să se asocieze în grupuri producători care cultivau fructe, legume şi struguri.
Viceministrul agriculturii Iurie Uşurelu a spus că degeaba fermierii se laudă cu produsele foarte bune dacă nu le adaptează la cerinţele pieţelor unde vor să ajungă, iar, în epoca globalizării, fără să lucreze în asociaţie, eforturile lor vor fi zadarnice. Un produs omogen cultivat după aceleași tehnologii de diferiți fermieri va duce la obținerea unui preţ mai bun, este convins Iurie Uşurelu:
„Înțelegând foarte bine că mierea de albini are un potenţial enorm de export, dar nu putem să fim martor pasivi a faptului că mierea de albini cu capacități extraordinare este realizată în vrac şi atunci momentul competitivității joacă rolul principal, deci nu putem să avem o mai mare dezvoltare a sectorului dacă n-o să dăm valoare adăugată”.
În cazul produselor lactate, viceministru agriculturii afirmă că fermierii mai au de lucru pentru a acoperi cererea de pe piaţa internă.
Olga Sainciuc, directorul adjunct al unităţii de implementare a programelor Băncii Mondiale, a menţionat că unul dintre obiectivele proiectului este modernizarea sistemului de siguranța a alimentelor. La concursul pot aplica, a adăugat ea, inclusiv cei care au beneficiat de granturi în runda trecută, una dintre condiţii e ca fermierii să vină cu o co-finanţare de minim 50% din valoarea investiţiei prognozate, fie că sunt resurse proprii, împrumutate sau combinate.
Olga Sainciuc: „Condiţiile de elegibilitate un pic s-au modificat faţă de prima fază a proiectului, dar în linii generale rămân aceleaşi. Continuăm să susţinem crearea grupurilor de producători alcătuite din cel puţin cinci membri. Membrii grupurilor trebuie să fie neapărat persoane fizice cu statut de întreprinzător sau persoane juridice cu minim trei ani de activitate în domeniul pe care-l reprezintă. Grupurile se asociază pe un produs sau o gamă de produse omogene. Un criteriu suplimentar este impus vizavi de faptul că un membru nu va deţine mai mult de 50% din suprafaţa totală care a servit drept obiect al asocierii grupului de producători”.
Preşedintele asociaţiei apicultorilor din Republica Moldova, Ştefan Condratiuc, salută apariţia unei noi oportunităţi pentru producătorii de miere, dar atrage atenţia că aceştia au nevoie şi de un program de educare.
„Este şi necesar ca să fie aruncate aceste seminţe pe un teren fertil care să dea rezultate. Sunt un număr foarte mare de producători mici, 70% sunt de vârsta a treia, care sau nu au posibilitate să investească, să facă pas cu pas, sau nu riscă să intre în programe, cum zic ei, cu statul sau cu băncile. Da, a început IFAD şi noi am salutat câţiva ani în urmă câteva grupe de apicultori, dar în trei ani de zile aceste grupe nu au vândut în comun nicio tonă de miere”.
Proiectul este finanţat de Banca Mondială, Guvernul Suediei şi Fondul Global de Mediu. Doritori urmează să depună dosarele la cele zece oficiile teritoriale ale Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură. Tot acolo ei vor fi ajutaţi cum pot scrie aceste proiecte de către consultaţi plătiţi din banii finanţatorilor externi.
Mentalităţile se schimbă mai greu, sunt convinşi cei implicaţi în administrarea programului, care sunt încrezători că carul s-a urnit din loc.
