Bulgaria
Bulgarii au votat pentru a patra oară într-un an și jumătate, pe fundalul crizei economice și al unei inflații de 20%.
Sondajele la ieșirea din cabinele de votare și primele rezultate, așa cum le dă în această dimineață pagina principalului cotidian bulgar, Trud, arată că partidul de centru-dreapta Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) al liderului populist Boiko Borisov, fost campion de karate și implicat în afaceri de corupție, ar fi câștigat. Un sondaj efectuat de Gallup International atribuie GERB 24,6%, aparent depășind partidul reformist (PP) al fostului prim-ministru Kiril Petkov, care pare, potrivit aceluiași Trud, să fi strâns doar 22%.
Participarea la vot a fost foarte coborâtă, doar de 30%.
Bosnia
Alegerile s-au încheiat și în Bosnia-Herțegovina, într-o atmosferă de morocănoșenie generalizată, așteptându-se puține schimbări în conducerea unei țări grav afectate de clientelism, corupție și sărăcie.
Votul s-a ținut pentru alegerea celor trei membri ai președinției federale, a deputaților parlamentului la nivel de stat, entități și regionale și a președintelui entității populate de sârbi. Peste 60.000 de observatori au fost acreditați pentru a supraveghea procesul.
Cei 3,4 milioane de alegători înregistrați din Bosnia au fost confruntați cu o listă uriașă de peste 100 de partide și coaliții participând în cele opt proces electorale paralele din țară, însă peisajul postelectoral al sfâșiatei și complicatei țări balcanice va fi aproape sigur dominat de multe dintre aceleași personalități care au prosperat ani de zile din criza existențială și corupție, ba chiar chiar au stârnit iar vitriolul etnic în campanie.
Celebrul cotidian din Sarajevo Oslobođenje (devenit faimos în timpul asediului capitalei de către sârbi) anunță deja în această dimineață numele celor trei membri ai președinției colective (un sârb, un musulman și un croat).
Brazilia
În Brazilia (unde participarea la vot e obligatorie) va avea loc o a doua rundă a alegerilor prezidențiale, nici unul din principalii doi candidați neobținând peste 50%. Deși au fost o duzină de candidați, alegerile s-au dus de fapt între actualul lider naționalist extremist Jair Bolsonaro și stângistul fost președinte Luiz Inacio Lula da Silva, șeful Partidului Muncitorilor.
Lula și Bolsonaro se vor înfrunta așadar într-un al doilea tur, pe 30 octombrie, constată Folha de S.Paulo. Lula a obținut 48%, iar Bolsonaro 43%, dar era nevoie de peste 50% pentru a câștiga din primul tur, explică O Globo.
În Franța, Le Monde scrie despre moștenirea catastrofală a lui Bolsonaro, sub care distrugerea junglei amazoniene, “plămânul planetei”, a continuat într-un ritm accelerat. Găsim un mare reportaj pe această temă, pe două pagini pline, centrale, în săptămânalul politico-satiric Charlie Hebdo. Jurnalistul, Antonio Fischetti (cu care am făcut odată un reportaj la mănăstirea Tanacu, în România, despre preotul exorcist care a ucis o măicuță), scrie cum jungla amazoniană este distrusă pentru a face loc câmpurilor de soia, necesară pentru a hrăni puii de crescătorie din China.
În Italia, La Repubblica pune întrebarea ce se va întâmpla dacă în cele din urmă Lula va învinge, iar Bolsonaro nu va recunoaște rezultatul, așa cum a amenințat, ce vor face atunci militarii? Vor accepta ei verdictul urnelor? Sau se vor lăsa atrași de fostul căpitan Bolsonaro într-o revoltă în stilul lui Donald Trump, care a stârnit un atac asupra Congresului? Vor urma patru săptămâni de tensiune, cu o campanie din ce în ce mai agresivă (mai multe în La Repubblica).
Dire straits și degringoladă la Londra
Presa britanică se ocupă în acest timp pe larg de degringolada în sondaje a șefei guvernului conservator, Liz Truss, al cărei plan fiscal foarte contestat a dus la căderea lirei sterline.
The Observer scrie că unii deputați Tory (conservatori) au cerut direct ca ea să fie înlăturată de la putere. Ba chiar până și foarte conservatorul The Times o critică pentru că nu ascultă sfaturile nimănui împrejur.
De fapt, trei sferturi din alegătorii britanici, inclusiv 71% dintre cei care i-au susținut pe conservatori la ultimele alegeri generale, consideră că șefa guvernului, Liz Truss, și ministrul finanțelor (Chancellor of the Exchequer), Kwasi Kwarteng, au „pierdut controlul” asupra economiei, potrivit unui sondaj devastator realizat de The Observer.
Opoziția laburistă conduce acum cu 14% în plus, puncte câștigate doar în ultima săptămână, conform sondajului. Evaluările în ce-o privește pe Truss indică pentru ea procente mai mici și decât erau cele ale lui Boris Johnson la apogeul scandalului partygate care l-a făcut să demisioneze. The Observer oferă toate detaliile sângeroase (all the gory details).
Grabă fără viteză: ministrul finanțelor Kwasi Kwarteng, care a acordat un interviu tabloidului Mail on Sunday, a recunoscut că și-a pierdut somnul din cauza reacției piețelor și a prăbușirii lirei. Dar el insistă că „privind în urmă, am făcut un lucru bun”.
“Vento di libertà”
Editorialul din La Repubblica, în Italia, este dedicat „vântului libertății” care bate în Iran și Rusia: „Trezirea demnității femeilor într-o națiune străveche, curajoasă și multietnică precum Persia pune chiar și cel mai brutal dintre regimuri în fața unei provocări în care, pe termen lung, puterea nu poate câștiga. Revolta se petrece prin răspândirea, pe orice tip de platformă socială, a unei realități menite să zguduie întregul Islam: reapariția reformelor și a modernității trece prin emanciparea femeilor”.
Dar, scrie editorialul din La Repubblica, „nici curajul rușilor care fug de recrutarea lui Putin nu valorează mai puțin”.
Dincolo de apelurile despotului cecen Ramzan Kadîrov ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina, presa mai analizează pe larg și victoriile ucrainene în Donbas, inclusiv reocuparea de către ucraineni a orașului-cheie Liman, la o zi după ce fusese “anexat” oficial de Putin, cum o scrie cu ironie The Observer, la Londra.
Vorbind despre femei, La Repubblica mai remarcă și că femeile ocupă mai puțin de o treime din scaunele parlamentului italian. Bilanțul încă neoficial al votului italian din 25 septembrie este următorul: 193 de femei dintr-un total de 600 de senatori și deputați. Italia se situează astfel la 32,2% femei în parlament, mai puțin decât media parlamentelor europene, dar și mai puțin decât în legislatura trecută.
Cum dispare un om politic
Tot în Italia, același La Repubblica mai scrie cu amuzament despre dispariția de pe rețelele sociale a ministrului de externe Luigi Di Maio.
Fostul șef politic al Mișcării 5 Stelle nu a reușit să fie ales deputat în parlament, așa încât a decis… să dispară de pe rețelele sociale.
Dusă e pagina lui pe Facebook cu 2,4 milioni de fani, dispărut e profilul TikTok. Ministrul de externe Luigi Di Maio nu mai există, non c'è più.
Posibilitatea unui premiu
În sfârșit, în Franța, Le Figaro speculează că Michel Houellebecq ar putea fi cel care va primi premiul Nobel pentru literatură săptâmâna aceasta, când verdictul va fi anunțat joi, 6 octombrie.
Site-urile de pariuri online din Anglia cred cu tărie în Houellebecq. Ele îl plasează pe primul loc, o premieră pentru autorul romanului Supunerea (Soumission). Cu ultimul său roman, Anéantir, publicat la începutul anului 2022, Houellebecq n-a cunoscut succesul cu care era obișnuit. Cu toate astea, el rămâne cel mai citit autor francez în viață. Scrie Le Figaro: “Latura lui iconică, de cântăreț și actor, ar fi fost probabil rebarbativă în urmă cu câțiva ani, dar după încoronarea bardului Bob Dylan în 2016, orice este posibil!”
Alți patru autori francezi sunt în cursă anul acesta: Annie Ernaux, deja favorită în 2021, apoi, pe locul șapte în clasamentul pariurilor, Pierre Michon, pe locul 11 scriitoarea Hélène Cixous, ca și Maryse Condé. Ambele au 85 de ani.
Un laureat surpriză ca în 2021?
Ca în fiecare an, kenyanul Ngugi wa Thiong'o se află printre primele trei nominalizări. Dar premierea unui alt african, tanzanianul Abdulrazak Gurnah în 2021, îl împiedică să viseze prea mult. Celor de la Stockholm le place să alterneze continentele.
Mai scrie Le Figaro că dacă Don DeLillo și Cormac McCarthy sunt de asemenea citați, nu trebuie uitat că jurații suedezi, destul de americanofobi, l-ar putea prefera pe Stephen King, care ocupă incredibilul loc al patrulea pe listele pariorilor. O glumă? Nimic mai puțin sigur. Încă de la Carrie, în 1974, Stephen King este autorul unei opere cu siguranță inegale, dar care nu are echivalent în Statele Unite. Nu doar datorită vânzărilor, cu 350 de milioane de cărți vândute; mai degrabă pentru felul în care el povestește istoria țării sale, fracturile acesteia, de la războiul din Vietnam până la 11 septembrie, trecând prin asasinarea lui Kennedy.
Dar, cu câteva zile înainte de verdict, trebuie păstrată și ceva rațiune. Câștigătorul anului 2021, Abdulrazak Gurnah, nici măcar nu figura în lista pariurilor. În 2020, poetesa americană Louise Glück era rău clasată, la fel ca și Peter Handke în 2019. Așa încât, surpriza anul acesta poate fi chiar și Garielle sau Gary Lutz, romancier și poet american - apărut mai recent ca o femeie transgender - când cartea ei/lui Worsted a fost publicată în 2021.