Opoziția pare să fi depășit veșnica dihotomie Europa-Rusia, găsind o formulă pe care ar putea să o îmbrățișeze mai mulți cetățeni. O relatare de Rob Coalson și Iuri Drakahurst (MT)
„Știu că în această dimineață cetățenii Belarusului s-au trezit într-o țară nouă”, a declarat candidata opoziției Svetlana Țihanouskaia într-un comunicat post-electoral la 10 august. „Și sper ca această zi să aducă numai știri bune”.
La prima vedere, această „țară nouă” seamănă mult cu cea veche – un scrutin prezidențial controversat, purtând toate însemnele manipulării și falsificării, cu un rezultat oficial de vreo 80 la sută în favoarea autoritarului Lukașenka. Protestatari mânioși au fost placați cu brutalitate, în vreme ce candidata opoziției a îndemnat forțele de securitate să arate moderație, refuzând totodată că accepte numărătoarea oficială, despre care a spus că nu reflectă opțiunea alegătorilor.
Dar în alte privințe, Belarus pare într-adevăr o țară nouă, în care opoziția față de președintele autoritar de 65 de ani este mai largă și mai profundă decât până acum.
Oamenii care doresc schimbarea au început să-și dea seama că sunt majoritari
„Oamenii din Belarus sunt în general destul de raționali și precauți; nu le plac mișcările bruște, periculoase”, a spus jurnalistul din Belarus Dmitri Navoșa, co-fondatorul site-ului Sports.ru. Dar în ce privește abilitatea și dorința lor de a influența felul cum este organizată țara... au început să apară schimbări fundamentale”. „Ar fi interesant să dezbatem de ce a durat așa de mult și ce a fost nevoie să se întâmple ca să apară această schimbare”, a mai spus Navoșa într-un interviu cu serviciul rusesc al postului nostru de radio. „Părerea mea este că oamenii care doresc schimbarea au început să-și dea seama că sunt majoritari.”
Scrutinul a avut loc pe fondul recesiunii economice, iar felul cum a gestionat Lukașenka pandemia de coronavirus , pe care a numit-o mereu „isterie în masă”, a jucat și el un rol.
În urma alegerilor prezidențiale din 2010, forțele de securitate din Belarus au reprimat cu brutalitate o demonstrație a opoziției la Minsk, arestând sute de demonstranți și șapte dintre candidații opoziției.
Zece ani mai târziu, în seara de după închiderea urnelor, forțele de securitate din Belarus au reținut cam 3000 de oameni, dintre care o treime, numai, la Minsk, iar restul în vreo 33 de orașe.
Analistul politic din Belarus Aristom Șraibman a declarat serviciului din Belarus al EL că sunt două diferențe între evenimentele de acum și cele din urmă cu un deceniu.
„Resursele forțelor de securitate au fost diluate”, spune el. „Au trebuit să disperseze oameni de la secțiile de votare, și nu și-au putut concentra toate forțele la Minsk, pentru că au trebuit să ajute în regiuni și să protejeze clădirile administrative”.
În plus, a mai observat Șraibman, protestatarii de data aceasta au fost cu adevărat convinși că Lukașenka nu a câștigat scrutinul, iar asta este o motivație puternică.
„Se pare că acum un număr mare de oameni cred că pot schimba guvernarea ieșind în stradă”, a conchis analistul.
Un element-cheie în această transformare a fost o schimbare în tabăra opoziției.
La alegerile trecute, simplificând, se poate spune că „pro-rusul” Lukașenka se confrunta cu opoziția „pro-europeană”, care se adresa „patrioților” vorbitori de belarusă, învestmântată în culorile independenței.
Dar în 2020, o figură marcantă a opoziției a fost Viktor Babaryka, fost șef de bancă rusească, iar alți lideri de opoziție, ca fostul ambasador la Washington Valer Țapkala și Țihanouskaia, s-au abținut de la declarații anti-rusești. Campania opoziției s-a desfășurat aproape exclusiv în limba rusă, cea mai inclusivă din țară, folosită în familie de aproape 70% din populație.
Majoritatea tăcută
„De la început, acești candidați nu s-au orientat spre comunitatea naționalistă belarusă, ci mai ales spre cei care sunt nemulțumiți pe plan social și economic de Lukașenka – majoritatea tăcută”, a spus EL analistul de la Varșovia Pavel Usov.
Această „majoritate tăcută” poate fi simbolizată cel mai bine de scriitoarea de 73 de ani Svetlana Alexievich, laureata Premiului Nobel pentru Literatură în 2015. Ea scrie numai în rusă, dar își ia inspirația din tradițiile literare și culturale ale ambelor țări, fiind în același timp o promotoare convinsă a independenței belaruse.
„Lukașenka a crezut că poate înșela această societate tăcută, că-i poate spune povești și o poate speria”, a declarat ea Europei libere într-un interviu în iulie. „Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. A crescut o nouă generație, iar oamenii de vârstă medie și-au recăpătat conștiința”, a mai spus scriitoarea.
Economistul și comentatorul politic Siarhei Cealîi a spus că a fost surprins de participarea ridicată la vot, la 9 august. „Mulți dintre cei care au venit să voteze de data aceasta au fost la prima lor activitate politică”, a declarat el pentru televiziunea noastră de limbă rusă Current Time.
Altă evoluție inedită a fost de data aceasta coagularea opoziției în jurul unei singure candidate, . Promisiunea ei cea mai mare a fost să organizeze alegeri prezidențiale libere și corecte, odată ce va ajunge la putere.
„Asistăm acum la nașterea unei națiuni civice în care oamenii resping ideea, care le-a fost inculcată multă vreme, că nimic nu depinde de ei, că totul e decis undeva, sus, și ei nu sunt decât niște omuleți fără putere”, ne-a declarat ziaristul Navoșa.
El a mai spus că pandemia de coronavirus poate să fi jucat un rol important în consolidarea acestei națiuni civice, întrucât oamenii de rând din Belarus au contribuit prin rețele civice la dotarea spitalelor din țară, într-o vreme când puterea nu făcea nimic, creând, de-a dreptul, un Minister al Sănătății paralel.
„Mulți se întreabă la ce e bună guvernarea și își răspund singuri că ei sunt guvernarea”, ne-a mai spus ziaristul.
Lucrul cel mai important care s-a schimbat de când Lukașenka a reușit să suprime protestele post-electorale din 2010, spune economistul Cealîi, este că „acum majoritatea știe că este în majoritate” . „Ei știu că alegerile au fost furate, și e greu de conceput că sunt gata să se întoarcă la viața obișnuită dinainte”, ne-a mai spus economistul.
