Comitetul de Investigații din Belarus a declarat că Țihanovski este acuzat acum de „nesupunere cu rea-credință la cerințele administrației unei instituții corecționale”.
În decembrie 2021, o instanță belarusă a pronunțat, cu ușile închise, sentințe dure pentru un grup de bloggeri și activiști ai opoziției, printre care Țihanovski, o figură importantă a opoziției, arestat după ce a anunțat că va candida împotriva lui Aliaksandr Lukașenko la alegerile prezidențiale din 2020.
Miile de susținători ai candidatei opoziției din Belarus, Svetlana Țihanouskaia
Țihanovski este căsătorit cu Sviatlana Țihanovskaia, care a preluat campania electorală după detenția soțului său și a candidat împotriva lui Lukașenko, dar care, de atunci, a fost nevoită să fugă din Belarus din cauza îngrijorării pentru siguranța sa. Ea trăiește acum în exil, în Lituania.
Numărătoarea oficială a voturilor de la alegerile din 2020 a fost criticată pe scară largă ca fiind frauduloasă și a dus la proteste masive de stradă împotriva guvernului autoritar. Țihanovskaia și susținătorii ei susțin că ea este, de fapt, cea care a câștigat alegerile.
Atac juridic pe toate fronturile
Pe de altă parte, marți, 17 ianuarie, începe procesul intentat în contumacie liderei opoziției din Belarus, Sviatlana Țihanovskaia. Aceasta a calificat procesul drept o „farsă” și o „răzbunare” a președintelui Aliaksandr Lukașenko, afirmând că nici măcar nu i s-a permis accesul la documentele instanței.
„Aceste procese nu sunt deloc procese. Sunt spectacole. Este o farsă fără nicio legătură cu justiția”, a declarat, pentru AFP, Țihanovskaia într-un interviu acordat la Forumul Economic Mondial de la Davos, pe 16 ianuarie.
Regimul lui Lukașenko a urmărit și încarcerat un număr tot mai mare de personalități ale opoziției, jurnaliști și activiști de la protestele în masă din 2020. Regimul de la Minsk a adoptat legi care-i pedepsesc cu până la 15 ani de închisoare pe cei care contestă rezultatul acelui scrutin.
Acum o săptămână, liderul autoritar al Bielorusiei, Aliaksandr Lukașenko, a respins cererea de amnistie a rusoaicei Sofia Sapega, condamnată la șase ani de închisoare în Bielorusia în legătură cu demonstrațiile antiguvernamentale care au urmat alegerilor prezidențiale din 2020. Sapega a fost informată în prima săptămână a lui 2023 despre decizia comisiei prezidențiale pentru amnistieri de la Minsk. Ea făcuse cerere de amnistie în iunie.
Sofia Sapega și prietenul ei de atunci, bloggerul disident Roman Pratasevici, au fost arestați după ce avionul companiei Ryanair cu care călătoreau de la Atena la Vilnius a fost forțat de autoritățile belaruse să aterizeze la Minsk în mai 2021, într-o operațiune condamnată la nivel mondial drept o deturnare.
Sapega a fost acuzată că administra un canal pe Telegram care a publicat date personale ale unor membri ai forțelor de securitate din Belarus. Pe 6 mai a fost condamnată la închisoare.
Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al ONU au condamnat pe 31 octombrie 2022 Belarusul pentru că a lansat o falsă amenințare cu bombă pentru a justifica deturnarea avionului către Minsk pentru arestarea jurnalistului disident belarus și a iubitei sale.
Un președinte nelegitim
Uniunea Europeană și Statele Unite refuză să îl recunoască pe Lukașenko ca președinte legitim al Belarusului, după ce acesta a obținut o victorie zdrobitoare în alegeri.
Grupurile pentru drepturile omului consideră că Țihanovski și ceilalți cinci condamnați împreună cu el sunt prizonieri politici.
Țihanovski era proprietarul unui popular canal de YouTube belarus numit „Țară pentru viață" atunci când și-a anunțat disponibilitatea de a candida împotriva lui Lukașenko la începutul anului 2020. El folosise canalul pentru a-l contesta și critica pe Lukașenko. A fost arestat în mai 2020, la scurt timp după ce oficialii electorali i-au respins candidatura.
În decembrie 2020, opoziția din Belarus primea premiul Saharov. La festivitatea de la Bruxelles, premiul i-a fost înmânat Sviatlanei Țihanovskaia, în numele Consiliului de coordonare, organism înființat de opoziția belarusă pentru a ușura transferul de putere după alegerile prezidențiale din 9 august, despre al cărui rezultat - realegerea lui Aleksandr Lukașenka - opoziția spune că au fost măsluit, și pe care Occidentul a refuzat să-l recunoască.