Așteptata manifestare de duminică a unioniștilor care vor celebra la Chișinău 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România din 1918 a polarizat clasa politică și a prilejuit noi acuzații lansate de președintele Igor Dodon împotriva Bucureștiului. Este și una din temele retrospectivei săptămânale.
Printr-o declaraţie publicată astăzi, Partidul Socialiştilor a îndemnat cetăţenii să boicoteze manifestările unioniste de duminică şi să nu participe nici la eventuale contra-demonstraţii. Un îndemn similar a formulat şi preşedintele Igor Dodon, care, inclusiv într-un interviu pentru postul nostru de radio, a lăsat să se înţeleagă că toate iniţiativele pro-unioniste ar fi regizate. Între altele, şeful statului a criticat şi aleşii locali care au semnat declaraţiile simbolice de unire, ameninţându-i cu cercetarea penală.
Jurnalistul Vlad Ţucranu, fost consilier prezidenţial, crede că afirmaţiile lui Igor Dodon puţin probabil vor fi luate în serios la Bucureşti, în schimb acestea prind bine la electoratul PSRM, mai ales că ţara este în prag de alegeri parlamentare:
„Igor Dodon nu este luat în serios nu numai la Bucureşti, dar, din ce am văzut, şi în alte capitale europene. Diplomaţia română a reacţionat până acum cu destulă eleganţă şi maturitate, încercând să se concentreze pe proiecte bilaterale care produc rezultate la nivelul percepţiei cetăţenilor moldoveni despre ceea ce reprezintă cu adevărat România, nu ceea ce insinuează Igor Dodon. Singura deducţie utilă care poate rezulta din aceste atitudini ale lui Igor Dodon este că prin intermediul lor se poate deduce optica Federaţiei Ruse asupra evenimentelor din Republica Moldova, asupra României în particular, ştiindu-se ipostaza lui Igor Dodon de purtător de mesaje ale Federaţiei Ruse. Nu ar trebui să excludem că Igor Dodon se manifestă atât de zgomotos pentru a face servicii în felul acesta grupării politice de la guvernare, care doreşte să se prezinte în faţa publicului şi chiar a partenerilor internaţionali ca o forţă mediatoare şi echilibrată, ca şi cum la mijloc între unionişti şi socialişti.
Cât priveşte caracterul electoral al declaraţiilor lui Igor Dodon, da, el se hrăneşte din orice eveniment care are conotaţie românească, fiind una din puţinele platforme care i-au mai rămas la dispoziţie, care îi pot aduce puncte electorale. Pe celelalte, cum ar fi aspectele sociale, lupta cu corupţia, justiţia, le-a tratat timp de un an de zile cu indiferenţă şi chiar superficialitate.”
Săptămâna politică în Republica Moldova a fost marcată şi de vizita ministrului adjunct de Externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, care, într-o conferinţă comună cu şeful diplomaţiei de la Chişinău, Tudor Ulianovschi, a declarat că relaţiilor moldo-ruse traversează o perioadă dificilă. Ministrul Ulianovschi a insistat pe retragerea trupelor militare şi a muniţiilor Federaţiei Ruse din stânga Nistrului, spunând că o asemenea decizie „ar putea reprezenta un punct major în avansarea procesului de soluţionare a conflictului”.
Grigore Karasin a vizitat şi Tiraspolul unde, între altele, a numit „exerciţii în arta diplomatică” cererea Chişinăului de retragere a trupelor ruse din stânga Nistrului. El a menționat că asemenea chestiuni se rezolvă „prin intermediul unui dialog internațional, inclusiv între conducerea Transnistriei şi Moldovei”. Analistul politic Ion Tăbîrţă face parte din tabăra experţilor care crede că Moscova va rămâne rece la cererea Chişinăului:
„Este evident că Federaţia Rusă vede soluţionarea problematicii transnistrene printr-o revitalizare a memorandumului Kozak, ceea ce, de fapt, ar însemna că Tiraspolul primeşte pachet de control asupra politicii promovate de Chişinău. Referitor la cerinţele Republicii Moldova sau ale Chişinăului legate de trupele ruse de acolo, că ar fi un fel de artă diplomatică, încă o dată această expunere publică denotă faptul că Federaţia Rusă nu are de gând să respecte acele obligaţiuni luate la Summitul OSCE din 1999, de la Istanbul, nici nu se pune problema aşa. Mai degrabă Federaţia Rusă tinde să avem o reglementare politică a conflictului, iar ulterior se va discuta despre retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Reglementarea politică noi deja o cunoaştem, asta înseamnă, de fapt, dezgroparea memorandumului Kozak, elaborat în toamna anului 2003.”
Ion Tăbîrţă mai sugerează că guvernarea de la Chişinău ar avea tot dreptul să fie mai tranşantă în dialogul cu Moscova şi asta pentru că, prin prezenţa în stânga Nistrului a numitului Grup Operativ de Trupe Ruse, pe scurt GOTR, Federaţia Rusă încalcă statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Chişinăul a cerut mereu retragerea acestor trupe, specificând că nu e vorba de trupele de menţinere a păcii, ci de militarii ruşi dislocaţi în stînga Nistrului, care convoacă periodic exerciţii, implicând şi forţele militare din regiune.
