În Ucraina însă s-a confiscat mai puțin de 1% din activele rusești.
Dintr-o listă de 905 de active ale statului rus, doar două -- Prominvestbank și International Reserve Bank -- au fost transferate către Fondul Național de Investiții al Ucrainei de când a început campania de confiscări în mai 2022, la trei luni după ce Moscova și-a lansat marele -invazia pe scară largă a țării.
Și, în ciuda decretelor prezidențiale care autorizează sancțiuni împotriva unui număr de oligarhi ruși, doar patru - Oleg Deripaska, Evgheni Giner, Mihail Șelkov și Vladimir Evtușenko - și-au pierdut efectiv bunurile din Ucraina.
Alte mari afaceri, despre care guvernul ucrainean susține că aparțin unor oligarhi ruși – între care cel mai mare complexe comercial și de divertisment din Kiev, o bancă de retail, și un producător de apă minerală - operează în continuarea în Ucraina, deși cu restricții.
Investigația redacției ucrainene a RFE/RL a scos la iveală trei mari obstacole în calea dorinței autorităților ucrainene de a confisca activele statului și oligarhilor ruși, pentru a le folosi la reconstrucția țării.
Blocajul birocratic 1– „naționalizarea” bunurilor statutul rus
Pe 3 martie 2022, la o săptămână de la lansarea invaziei ruse, autoritățile ucrainene au adoptat legea care permite confiscarea proprietăților Rusiei de pe teritoriul Ucrainei.
Pe scurt, mecanismul funcționează astfel: guvernul propune Consiliului Național pentru Securitate și Apărare ce ar trebui confiscat. Consiliul trimite propunerea președintelui Volodimir Zelenski, care trebuie să o aprobe. Decretul prezidențial merge în parlament. Dacă este aprobat, Fondul Național de Investiții al Ucrainei preia activele confiscate.
A fost folosit în mai 2022, când au fost „naționalizate” băncile Prominvestbank și Banca internațională de rezerve, aparținând băncii Sberbank.
La începutul lui martie, premierul Denis Șmîhal anunța că 460 de milioane de dolari, confiscați de la aceste două bănci, sunt deja în bugetul statului și vor fi folosiți pentru „reconstrucția țării”. Naționalizările s-au oprit însă aici.
La începutul lunii august 2022, guvernul de la Kiev a aprobat confiscarea restului de 903 bunuri, deținute în Ucraina de statul rus. Lista a fost înaintată Consiliului Național pentru Securitate și Apărare, acesta o trimis-o mai departe ministerului Economiei și de atunci nu s-a mai întâmplat nimic, au aflat jurnaliștii de investigație ai redacției ucrainene, vorbind cu surse guvernamentale.
Fără aprobarea Consiliului, lista nu-și poate continua traseul legislativ.
Blocaj birocratic 2 – aprobarea unui tribunal pentru confiscarea bunurilor private rusești
În august 2022, președintele Volodimir Zelenski scria pe Telegram că ar fi „36 de mii de bunuri” aparținând cetățenilor „statului terorist” – adică Rusia – pe care Ucraina le-ar putea confisca.
Ar putea fi vorba de milioane de hectare de teren, de acțiuni în companii de înaltă tehnologie, de exploatări miniere, sau de un parc imens de autoturisme de lux, arată jurnaliștii ucraineni. Este însă dificil de obținut și aprobarea Înaltei Curți Anticorupție pentru astfel de confiscări.
Guvernul poate cere în justiție confiscarea, invocând fie codul penal – sprijin pentru forțele armate invadatoarea – sau conul civil, dacă este vorba de o fraudă fiscală.
Cererea ajunge, în prima fază, la Grupul de lucru interguvernamental pentru impunerea sancțiunilor, coordonat de ministerul Economiei, care se pare că a impus o limită de 200 de astfel de cazuri de discutat, pe săptămână. Potrivit unui membru al Grupului de lucru, Oleksandr Novikov - reprezentând o organizației anticorupție - în acest moment, experții internaționali care consiliază Ucraina în domeniul sancțiunilor, au identificat în jur de „90 de mii de persoane” care au facilitat agresiunea Rusiei. La ritmul actual, constată Novikov – „prelucrarea cazurilor s-ar termina în 2050”.
Blocaj 3: aprobarea prezidențială și întocmirea dosarelor
În noiembrie 2022, Consiliul Național pentru Securitate și Apărare a aprobat impunerea de sancțiuni împotriva a o mie de persoane din conducerea Rusiei la diverse niveluri, acuzate că au sprijinit, facilitat sau organizat invazia neprovocată a Ucrainei. Lista a fost trimisă la președinție.
Întrebat de jurnaliștii RFE/RL despre soarta decretelor, directorul adjunct al aparatului prezidențial, Andri Smirnov a recunoscut că încă nu au fost semnat multe decrete de confiscare, dar a invocat „motive de ordin tehnic”.
Fără decret prezidențial, ministerul Justiției nu se poate adresa Înaltei Curți Anticorupție cu cererea de confiscare a bunurilor deținute de cetățeni ruși în Ucraina.
Din iunie 2022, Înalta Curte Anticorupție a aprobat 13 dosare de confiscare, din care numai patru se referă la oligarhi ruși. Este vorba de Oleg Deripaska, Evgheni Giner, Mihail Șelkov și Vladimir Evtușenko.
Nu există date oficiale privind valoarea bunurilor confiscate, care includ de la acțiuni în firme de tehnologie, la mine și terenuri în valoarea de 270 de milioane de dolari.
Președintele Volodimir Zelenski a emis decrete de sancționare a mii de cetățeni ruși, între care persoane cu averi remarcabile în Ucraina, acuzați că ar fi sprijinit invazia rusă. În baza acestor decrete, autoritățile ucrainene pot cere în justiție confiscarea averilor personale.
Până la începutul lui martie, ministerul Justiției nu mai ceruse noi confiscări, pe lângă cazurile celor patru oligarhi deja menționați.
Tatiana Kutor de la Institutul pentru Inițiative legislative, un ONG anticorupție, crede că unul din motive este lipsa acută de cadre calificate, care să facă dosarele.
La mijlocul lui februarie, a declarat viceministra Justiției Irina Mudra, erau „numai în jur de 20 de persoane” în ministerul Justiției care se ocupau de dosarele legate de sancțiuni. Între timp au început noi recrutări, a asigurat Mudra.
„Măsura succesului nu este numărul de dosare înaintate în justiției”, a declarat Mudra pentru RFE/RL, „este calitatea lor și măsura în care bunurile confiscate vor ajuta economia ucraineană, efortul de război”.
Odată un bun confiscat prin decizia Înaltei Curți Anticorupție, vine rândul Agenției pentru recuperarea și administrarea activelor să pună bunul confiscat la vânzarea sau să decidă asupra unei administrații temporare din oficiu.
Este o structură înceată și „netransparentă”, declară Glib Kanevski, directorul unui ONG specializat în buna-guvernare. „Este imposibil să urmărești ce face Agenția, pe cine numește administrator, pentru care bun confiscat și pe care îl vinde. Are o pagină de internet”, continuă Kanevski, „care nu a mai fost actualizată din 2022, de la începerea invaziei ruse”.
Previziuni economice pentru Ucraina și Rusia (dacă războiul se încheie în 2023)
- Banca Națională a Ucrainei a estimat în octombrie 2022 că PIB-ul ucrainean va crește cu 4% dacă războiul se încheie până la jumătatea anului 2023 și cu 2% dacă războiul va dura mai mult.
- În noiembrie 2022, FMI a estimat o creștere de 1% pentru 2023.
- Se așteaptă o rată medie a inflației de 21,1% în 2023. Pentru 2024, rata medie a inflației ar putea să scadă la 12,1%.
- FMI se așteaptă ca economia Rusiei să crească în 2023 cu 0,3%, în ciuda costurilor războiului din Ucraina și a sancțiunilor internaționale fără precedent.
Sursă: FMI, Banca Mondială, Banca Națională a Ucrainei
