Bombardiere strategice ale Rusiei și Chinei au participat miercuri la un zbor de patrulare comun deasupra Pacificului de vest, un semn al legăturilor din ce în ce mai apropiate dintre cele două țări în domeniul apărării.
Ministerul Apărării de la Moscova a spus că bombardiere TU-95 ale forțelor aeriene ruse și bombardiere H-6K ale Chinei au zburat deasupra Mării Japoniei și a Mării Chinei de est într-o misiune care a durat opt ore.
O patrulare de rutină
Ca parte a acestui exercițiu militar, bombardierele rusești au aterizat pentru prima oară în China, iar cele chinezești au zburat la o bază aeriană din Rusia, se spune într-o declarație a ministerului rus al Apărării, care a precizat că această patrulare aeriană nu a fost direcționată împotriva nici unei alte țări.
Miercuri, ministerul chinez al Apărării a descris misiunea de patrulare ca fiind de „rutină”, ea făcând parte din planul anual de cooperare dintre armata Rusiei și cea a Chinei.
Patrularea de miercuri a venit după o serie de manevre comune menite să arate cooperarea militară din ce în ce mai apropiată între Moscova și Pekin, în contextul tensiunilor crescânde dintre Rusia și China în relațiile cu Statele Unite.
În septembrie, Beijingul a trimis mai mult de 2.000 de militari, peste 300 de vehicule militare, 21 de avioane de luptă și trei nave de război la o serie de exerciții militare comune cu Rusia. A fost prima oară când China a trimis trei ramuri ale armatei sale să ia parte la manevre rusești.
China a refuzat să critice acțiunile Rusiei în Ucraina
Cooperarea în domeniul apărării dintre Moscova și Pekin a crescut în intensitate după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei pe 24 februarie.
China, care a declarat că are o prietenie „fără limite” față de Rusia, a refuzat punctual să critice acțiunile Moscovei, învinovățind în schimb Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică pentru că ar fi provocat Kremlinul, și criticând dur sancțiunile internaționale impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei.
Rusia, la rândul ei, a sprijinit cu fermitate China în contextul tensiunilor generate de vizita făcută în vară în Taiwan de Nancy Pelosi, care era la vremea respectivă speakerul Camerei Reprezentanților din Congresul american.
Washingtonul a avertizat Pekinul să nu ofere asistență militară și economică directă Rusiei, deși economia chineză energofagă e unul din cei mai mari consumatori de petrol și gaze rusești. Achizițiile chineze de petrol și gaze rusești au fost mai mult decât duble față de anul trecut, ajungând anul acesta la 10,2 miliarde de dolari, pentru că importatorii chinezi au profitat de reducerile oferite de Moscova.
Președintele Chinei Xi Jinping a spus marți într-o scrisoare că Beijingul gata să „creeze un parteneriat mai apropiat” cu Rusia în domeniul energetic.
