Linkuri accesibilitate

Ştiri

BOP: patru partide ar accede în Parlamentul de la Chișinău

Patru formațiuni politice ar accede în Parlamentul de la Chișinău, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate, potrivit rezultatelor Barometrului Opiniei Publice (BOP), realizat de compania CBS Research, la comanda Institutului de Politici Publice. Pentru Partidul Acțiune și Solidaritate au optat 48,6%, pentru Partidul Socialiștilor – 26,6%, pentru Partidul Șor – 8,7% pentru Partidul Nostru - 6,2% din respondenții care au exprimat o opțiune de vot (60,9%).

Potrivit BOP, președinta Maia Sandu este politicianul care se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor – 22,5%, urmată la distanță de predecesorul său, Igor Dodon – 11%, transmite Radio Chișinău. Aproape 60% din respondenți nu au încredere în politicieni sau nu au prezentat o variantă de răspuns.

Cercetarea sociologică mai arată că 48,6% din cei intervievați ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar 35% la Uniunea Eurasiatică.

Sondajul a fost realizat de pe un eșantion de 1108 respondenți, în perioada 28 ianuarie - 14 februarie, cu o marjă de eroare de 3%.

Vezi ultimele știri ale zilei

Premierul Armeniei a denunțat „o tentativă de lovitură de stat militară” împotriva sa

Armenia: protestul premierului Pașinian, care acuză armata de „tentativă de lovitură de stat”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:39 0:00

Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a străbătut străzile din Erevan, împreună cu sute de susținători ai săi, după ce a denunțat „o tentativă de lovitură de stat militară” împotriva sa, în urma unei scrisori pe care un grup de oficiali ai armatei au scris-o cerând demisia sa.

Militarii îl acuză, în comunicatul lor, de modul în care a gestionat războiul legat de enclava armeană Nagorno-Karabah, care, în urma luptelor și a acordului negociat de Rusia, a revenit Azerbaijanului.

Pașinian a numit scrisoarea „o tentativă de lovitură de stat militară” și a anunțat demiterea lui Onik Gasparian, șeful statului major al forțelor armate.

La această oră are loc un miting în Piața centrală din Erevan, condus de premierul Pașinian.

Kremlinul, un aliat Erevanului, a declarat că este alarmat de evenimentele care evoluează rapid, Moscova îndemnând toate părțile să se abțină de la utilizarea forței.

Nu a fost clar imediat dacă forțele armate sunt dispuse să folosească forța pentru a susține declarația.

Acordul de încetare a focului semnat de Rusia a pus capăt celor 44 de zile de lupte în care forțele armene au fost în mare parte înfrânte de armata turcească care a susținut Azerbaijanul.

Dar Pashinian a cedat controlul asupra unor teritorii din Nagorno-Karabah și din toate cele șapte districte înconjurătoare ale Azerbaijanului, care fuseseră ocupate de forțele armene de la începutul anilor 1990, o mișcare împotriva căreia s-au opus mulți armeni.

Pe 20 februarie, mii de protestatari s-au adunat în capitala armeană, Erevan, blocând mai multe străzi adiacente și paralizând temporar circulația în centrul orașului în timp ce strigau „Armenia fără Nikol!” și „trădător Nikol”.

Pașinian a refuzat apelurile pentru a demisiona, dar a lăsat să se înțeleagă că ar putea avea loc alegeri parlamentare anticipate.

Franța introduce noi restricții antiepidemice la granița cu Germania

Președintele Franței, Emmanuel Macron.

Franţa a anunţat joi, 25 februarie, că va introduce noi restricţii antiepidemice în zona de frontieră cu Germania, în contextul în care guvernul preşedintelui Emmanuel Macron încearcă să ţină sub control creşterea numărului de infectări în zona estică Meuse.

De la 1 martie, lucrătorii transfrontalieri, care până acum erau exceptaţi, vor trebui să prezinte un test PCR negativ pentru a trece graniţa în alt scop decât de muncă, au informat ministrul afacerilor europene şi cel al sănătăţii, într-un comunicat comun.

De asemenea, munca de acasă va fi puternic încurajată în această zonă, unde vor fi accelerate campania de vaccinare şi testările, după ce Franţa şi Germania au afirmat în cursul săptămânii că încearcă să găsească soluţii pentru a împiedica o închidere a graniţei comune.

Franţa a decis să nu impună un nou lockdown naţional, dar a început să înăsprească restricţiile la nivel local, inclusiv în zona Dunkerque din nordul ţării, unde numărul de infectări creşte.

COVID-19 în România: 3923 de noi cazuri

3.923 de cazuri noi de COVID-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore în România, fiind cel mai mare număr zilnic din 13 ianuarie.

În București au fost depistate 523 de infectări, iar în Timiș – 412. În acest interval au fost înregistrate și 81 de decese provocate de COVID-19.

Mai multe AICI.

Germania anunță o captură record de cocaină

Imagine generică

Circa 23 de tone de cocaină au fost descoperite în containere în porturile din Hamburg şi Anvers, a anunţat miercuri serviciul vamal german, referindu-se la cea mai mare captură de cocaină din Europa, relatează agențiile internaționale de presă.

Aproximativ 16 tone au fost descoperite pe 12 februarie în cinci containere provenite din Paraguay, au declarat autorităţile vamale, adăugând că această captură a contribuit şi la descoperirea altor 7,3 tone stocate în portul Anvers (Belgia).

Valoarea totală a drogurilor descoperite de poliţie ar ajunge la „câteva miliarde de euro”.

Un bărbat de 28 de ani a fost arestat în Olanda. El este suspectat că ar fi responsabil pentru importul celor 23 de tone de cocaine.

La Hamburg, drogurile, descoperite în containere, erau ascunse în cutii de conserve, amplasate sub un prim strat de recipiente care conţineau chit. În total, 16 tone au fost găsite în aproximativ 1.700 de cutii.

Facebook a interzis conturile armatei din Myanmar

Facebook a interzis toate conturile rămase legate de armata din Myanmar, invocând folosirea forței de către juntă împotriva protestatarilor care cer respectarea rezultatului alegerilor din aceasta țară și eliberarea liderei guvernului civil înlăturat Aung San Suu Kyi.

În Myanmar/fosta Birmania, armata a preluat puterea la 1 februarie printr-o lovitură de stat, armata susținând că alegerile din luna noiembrie, câștigate de partidul doamnei Aung San Suu Kyi ar fi fost fraudate. Decizia Facebook, care a intrat în vigoare imediat, se aplică militarilor și entităților aflate sub controlul lor, și pe rețeaua Instagram.

De asemenea, interzice tuturor „entităților comerciale legate de militari” să facă publicitate pe aceste platforme. Junta a folosit rețeaua Facebook pentru a-și promova teoria că alegerile au fost fraudate.

„Credem că riscurile de a permite forțelor armate să folosească rețelele Facebook și Instagram sunt prea mari”, a spus compania Facebook. Joi, 25 februarie, au avut loc noi ciocniri între protestatari și militari la Yangon, iar autoritățile au blocat ieșirea studenților din campusuri pentru a participa la protestele masive.

Lituania va dona și ea R. Moldova un lot de vaccinuri anti Covid-19

Lituania va oferi Republicii Moldova un lot de vaccin anti-Covid și face în continuarea presiuni la Comisia Europeană pentru a susține vaccinarea populației din statele membre ale Parteneriatului Estic. Declarațiile au fost făcute după întâlnirea de joi, de la Chișinău, a miniștrilor de externe Aureliu Ciocoi și Gabrielius Landsbergis.

Miercuri, România a decis livrarea în regim de urgență a 20.000 de doze de vaccin Republicii Moldova, din lotul de 200.000 de doze pe care le va oferi cetățenilor moldoveni, potrivit unei înțelegeri în timpul întrevederii dintre președinții celor două state, Maia Sandu și Klaus Iohannis.

Ambasadorii UE la Chișinău se ridică în apărarea șefului misiunii europene, atacat de PSRM

Peter Michalko, ambasadorul UE la Chișinău, în studioul Europei Libere, 10 februarie 2021.

Ambasadorii țărilor din UE la Chișinău au dat publicității o declarație în care se ridică în apărarea șefului misiunii europene, Peter Michalko și a unor ambasadori europenei care recent au fost ținta unor „atacuri publice (...) formulate de Partidul Socialiștilor și de deputatul fugar Ilan Șor”.

În declarația publicată de ambasada României la Chișinău se mai arată că „ambasadorii UE și ai statelor membre UE observă evoluțiile interne, concentrându-se pe compatibilitatea legilor și practicilor interne cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv cele față de Uniunea Europeană”, ceea ce nu poate fi considerat un amestec în treburile interne ale țării.

Marți, Partidul Socialiștilor l-a acuzat pe ambasadorul european Peter Michalko și alți ambasadori acreditați la Chișinău de „intervenție gravă în treburile interne” ale R. Moldova prin faptul că ar face „declarații frecvente și scandaloase”. Peter Michalko a criticat des corupția din R. Moldova și tergiversarea reformelor din justiție, între altele și într-un interviu recent cu Europa Liberă în care declara: „În R. Moldova, răul cel mare este corupția sistemică”.

Comunicatul de joi al ambasadorilor europeni a fost semnat de ambasadori ai: Uniunii Europene, Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Republica Slovacă, Spania, Suedia.

Noi restricții de circulație în Europa din cauza pandemiei de coronavirus

Pe malul Senei, la Paris, într-un februarie deosebit de cald.

Franţa a anunţat joi că va introduce noi restricţii antiepidemice în zona de frontieră cu Germania, în contextul în care guvernul preşedintelui Emmanuel Macron încearcă să ţină sub control creşterea numărului de infectări în zona estică Meuse.
De la 1 martie, lucrătorii transfrontalieri, care până acum erau exceptaţi, vor trebui să prezinte un test PCR negativ pentru a trece graniţa în alt scop decât de muncă, au informat ministrul afacerilor europene şi cel al sănătăţii, într-un comunicat comun.

De asemenea, munca de acasă va fi puternic încurajată în această zonă.

Germania a blocat aproape complet intrarea în țără din Cehia, care s-a transformat în ultimele săptămâni în epicentrul pandemiei de coronavirus în Europa.

Președintele Biden anulează restricțiile de viză impuse anul trecut de administrația Trump

Președintele american Joe Biden la Casa Albă, Washington, 22 februarie 2021.

Preşedintele american Joe Biden a revocat un decret al predecesorului său care a blocat intrarea în țară a multor solicitanţi de „cărţi verzi" (green cards) şi lucrători străini temporari.

Fostul preşedinte Donald Trump a impus acestea restricții drastice anul trecut, invocând șomajul ridicat printre americani provocat de pandemia de coronavirus.
Joe Biden a respins acest raţionament, agumetnând că deciziile predecesorului său nu au făcut decât să împiedice familii să se reunească în Statele Unite şi au dăunat totodată afacerilor americane. Restricțiile impuse de Trump urmau să expire pe 31 martie.

Democratul Joe Biden s-a angajat să revizuiască multe din politicile de imigraţie dure ale fostului preşedinte republican Donald Trump.

Iași: expoziție în memoria Holocaustului romilor, deportați în Transnistria

București, Memorialul Holocaustului.

La Palatul Culturii din Iași se deschide sâmbătă expoziţia fotodocumentară "Amintiri de carton" dedicată Holocaustului romilor, un proiect al Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi, relatează Agerpres.

„Reunind portrete ale supravieţuitorilor, fotografii de familie, interviuri şi documente de arhivă, expoziţia concepută de Asociaţia Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România aduce în atenţia publicului un moment istoric incontestabil: Holocaustul romilor, pornind de la realităţile istorice potrivit cărora, în 1942, au murit aproape jumătate din cei 25.000 de romi deportaţi din România în Transnistria” se arată într-un comunicat de presă al Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi.

Expoziția este gratuită și poate fi vizitată până pe 14 martie.

Expoziţia a fost prezentată şi în Polonia, la Auschwitz şi Auschwitz Birkenau, în anul 2019, cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor (2 august), precum şi la Monumentul Memorial al Holocaustului din Bucureşti.

În România a început vaccinarea profesorilor

Școală generală din București, 8 februarie 2021.

De miercuri, în România a început vaccinarea anti Covid-19 a cadrelor didactice. În prima zi s-au vaccinat 3.800 de persoane, informează Agerpres, care citează pagina oficială a Platformei naţionale de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19.

Vaccinarea angajaţilor din învăţământ se va încheia pe 10 martie. Se estimează că 60.000 de persoane vor fi vaccinate. Programările se fac separat de platforma centralizată, prin unitățile de învățământ.

Până acum peste 42.000 de persoane din rândul personalului didactic au fost vaccinate, iar aproximativ 128.000 de persoane s-au programat.

Mai multe: romania.europalibera.org

Primul vaccin anti Covid-19, administrat într-o singură injecție, așteaptă omologarea în SUA

Vaccinul anti Covid-19 produs de firma Johson & Johson protejează împotriva cazurilor severe de Covid și a deceselor provocate de noul coronavirus și pare să reducă și gradul de contagiozitate a persoanelor vaccinate, arată ultimele date publicate miercuri de Administrația Americană pentru siguranța Alimentelor și Medicamentelor (FDA), relatează NYT. Vaccinul ar putea fi autorizat chiar vineri pe piața americană.

Datele testelor clinice arată că în SUA vaccinul are o eficacitate medie de 72%, dar de 86% în prevenirea cazurilor severe de Covid-19, în esență prevenind spitalizarea și decesul celor care se infectează cu coronavirus. În cazul variantei detectată în Africa de Sud, eficacitatea vaccinului este de 64% în general și 82% în prevenirea cazurilor grave.

Vaccinul Johnson & Johnson, făcut în parteneriat cu compania Janssen Pharmaceuticals, este administrat într-o singură doză și poate fi ținut timp de cinci săptămâni într-un frigider normal, fiind cel mai ușor de stocat și distribuit în acest moment.

În România , coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, Valeriu Gheorghiță a declarant la Digi24 că vaccinul Johnson & Johnson ar putea fi autorizat la jumătatea lunii martie de Agenția Europeană a Medicamentului iar în România ar putea ajunge în aprilie.

Criza politică s-ar putea prelungi până la mijlocul lui martie (Alex. Slusari)

Vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari.

Partidele parlamentare caută noi formule pentru depășirea actualei crize politice, declanșată de președinta Maia Sandu care înaintase repetat candidatura Nataliei Gavriliță la funcția de premier, făcând abstracție de candidata propusă de noua majoritate ad-hoc, formată de PSRM și gruparea Pentru Moldova. Acțiunea președintei, consecventă cu intenția ei declarată de a declanșa alegeri anticipate, a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională care a indicat calea dialogului politic.

Miercuri, fracțiunea parlamentară a Platformei DA s-a consultat cu reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidului Democrat (PD), a informat vicepreședinteleAlexandru Slusari. Potrivit lui, relatează TV8, s-ar fi spus că șefa statului nu o va înainta repetat pe Natalia Gavriliță la șefia guvernului și s-ar aștepta data de 23 martie pentru ca să se împlinească 90 de zile de la demisia guvernului Chicu și să fie emis decretul de dizolvare a Parlamentului.

Pe 23 februarie Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul prin care Natalia Gavriliță a fost înaintată repetat la șefia guvernului. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a comentat : „La anticipate sau la referendum, oamenii vor alege viitoru”.

Liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon a replicat miercuri, la postul public de televiziune că PSRM nu va provoca un referendum pentru suspendarea președintei. Totodată a anunțat că PSRM va contacta reprezentanții fracțiunilor și grupurilor parlamentare pentru a începe un dialog, iar liderul democraților Pavel Filip a spus că Președinția trebuie să inițieze cât mai curând consultări, altfel devine sursa blocajului.

PSRM și grupul Pentru Moldova din jurul Partidului Șor au propus candidatura Marianei Durleșteanu.

Platforma DA propune un guvern minoritar, condus de Andrei Năstase, invocând pericolul instalării unui guvern dominat de PSRM și Partidul Șor.

Amnesty International a revenit asupra deciziei de a-l declara pe Navalnîi „prizonier de conștiință”

Amnesty International și-a anulat decizia anterioară prin care îl declara drept „prizonier de conștiință” pe liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Alexandr Artemiev, managerul direcției pentru Europa de Est și Asia Centrală a Amnesty International a declarat pentru „Mediazona” că respectiva decizie a fost luată după ce departamentul juridic și cel politic al organizației au depistat urme ale „retoricii de ură” în unele declarații făcute de Navalnîi la mijlocul anilor 2000.

Denis Krivoșeev, director adjunct al direcției AI Europa și Asia Centrală, a confirmat pentru postul nostru de radio - într-un răspuns prin e-mail, pe 24 februarie - că decizia a fost luată „în baza comentariilor pe care Navalnîi le-a făcut în trecut” dar că AI nu renunță să militeze „pentru eliberarea imediată a lui Navalnîi și pentru încetarea persecuției acestuia pe motivate politice”.

„Unele dintre aceste comentarii, de care Navalnîi nu s-a delimitat public, ating pragul unui discurs al urii, lucru care este în contradicție cu definiția pe care Amnesty International o dă unui prizonier de conștiință", a spus Krivoșeev, fără a preciza la ce comentarii se referă.

Navalnîi a fost arestat pe aeroportul Sheremetievo din Moscova după ce a ajuns la 17 ianuarie de la Berlin, unde fusese tratat după otrăvirea sa în luna august cu Niviciok, agent neurotoxic, dezvoltat pentru uz militar în era sovietică. Navalnîi susține că tentativa de asasinare împotriva sa a fost ordonată de președintele Vladimir Putin și pusă în practică de serviciile ruse de informații.

În cursul carierei sale politice, Navalnîi a fost criticat și pentru apropierea de naționaliștii ruși, și pentru declarații considerate rasiste și inflamatorii.

Amnesty International a fost criticată imediat de analiști politici și de aliați al lui Navalnîi , fiind acuzată că ar fi cedat în fața campaniei de presă orchestrată de jurnaliști conectați la mass-media controlată de statul rus.


Decizia Amnesty Internațional a fost făcută publică pentru prima dată de jurnalistul american Aaron Mate pe 23 februarie și a fost confirmată de către Aleksandr Artemiev pentru publicațiile Mediazona si Insider.

Artemiev a scris că Amnesty a decis să retragă denumirea „în lumina noilor informații” provenite din „videoclipuri vechi și postări de pe rețelele sociale în care Navalnîi a făcut declarații controversate”.

Comentariile atribuite lui Navalny la mijlocul anilor 2000 nu au fost specificate, dar Artemiev a spus că au fost făcute în timp ce devenea unul din cei mai activi opozanți și critici ai președintelui Vladimir Putin. Reapariția lor, crede Artemiev, „pare a fi o altă tactică de delegitimizare a activității lui Navalnîi, menită să slăbească și protestele provocate de condamnarea sa la închisoare”.

Ivan Jdanov, directorul Fundației Anticorupție Navalnîi (FBK), a numit decizia Amnesty International „ extrem de rușinoasă”.

Alexei Navalnîi fost condamnat pe 2 februarie la 2 ani și jumătate închisoare și la o amendă de 850 de mii de ruble, în doua dosare separate. Nevalnîi le consideră pe ambele construite „politic”.

La 17 ianuarie Amnesty International îl declara pe Alexei Navalnîi ”prizonier de conștiință” , spunând că „arestarea sa reprezintă o dovadă suplimentară că autoritățile ruse încearcă să ăl reducă la tăcere”.

Miercuri, președintele rus Vladimir Putin a promulgat mai multe legi care măresc amenzile pentru finanțarea mitingurilor și întăresc pedepsele pentru nesupunere în fața forțelor de ordine , legi apărute ca urmare a masivelor proteste împotriva arestării lui Alexei Navalnîi.

Air Moldova lansează zboruri suplimentare Chișinău - Moscova

AirMoldova a anunțat lansarea de zboruri suplimentare Chișinău - Moscova (Domodedovo) în zilele de joi. Noile zboruri încep de miine. AirMoldova va opera de mâine 2 zboruri pe ruta Chișinău-Moscova (Domodedovo) în zilele de joi și sâmbătă. Zborurile pe ruta Moscova (Domodedovo) - Chișinău sunt operate în zilele de marți, joi și sâmbătă.

Mihail Saakașvili spune că nu este surprins de actuala criză politică din Georgia

Fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili

Fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, spune că nu este surprins de actuala criză politică din țara sa natală. Într-un interviu acordat televiziunii în limba rusă Current Time, el a susținut că este rezultatul unei represiuni continue împotriva oponenților guvernului, inclusiv împotriva sa.

Poliția de la Tbilisi a luat cu asalt birourile de partid ale liderului opoziției Nika Melia și l-a reținut pe 23 februarie, provocând o criză politică prin demisia premierului Garabișvili.

În urma ciocnirilor dintre susținătorii liderului opoziției și poliție 17 persoane au fost rănite.

Melia, președintele partidului Mișcării Naționale Unite (UNM), a fost acuzat că a incitat violențele la protestele de stradă din iunie 2019, o acuzație pe care acesta o respinge ca fiind motivată politic.

Saakashvili, care a fondat partidul Mișcării Naționale Unite și a ocupat funcția de președinte al Georgiei din 2004 până în 2013, fiind liderul protestelor masive și pașnice din 2003, cunoscute sub numele de Revoluția Trandafirilor, a declarat că arestarea lui Melia a fost ultima încercare a actualilor conducători de a redyuce la tăcere opoziția.

„La început mi-au blocat intrarea în țară sub pretextul unor cazuri penale îndelungate", a declarat Saakashvili, care a părăsit Georgia la scurt timp după ce a părăsit funcția și nu a mai revenit, a declarat el pentru Current Time.

„L-au arestat pe Nika Melia sub un pretext contrafăcut : pentru că ar fi luptat cu poliția la un miting de doi ani acum ", a spus el.

Melia a fost acuzat în legătură cu protestele care au izbucnit în 2019 după ce parlamentarul rus Sergei Gavrilov a ocupat scaunul președintelui Parlamentului Georgian.

Saakashvili, în vârstă de 53 de ani, a declarat și că el și Nika Melia nu au fost singurii membri ai partidului UMN care au fost vizați de anchete penale sub guvernarea Visului Georgian, înființat de miliardarul Bizina Ivanișvili.

În Georgia, Saakashvili a fost condamnat în lipsă la un total de nouă ani de închisoare după ce a fost condamnat pentru abuz de putere în două cazuri separate.

Saakashvili, care a respins toate acuzațiile ca fiind motivate politic, a început o nouă carieră politică în Ucraina în 2015.

În interviul cu Current Time, Saakașvili a repetat din nou afirmațiile că alegerile parlamentare câștigate de Visul Georgian în toamna anului trecut au fost trucate.

Observatorii internaționali au declarat că votul din 31 octombrie, care a declanșat protestele, a fost în general liber și corect.

Serviciile de diagnostic și tratament COVID-19 vor primi peste un miliard de lei

Aproximativ 1,5 miliarde de lei din fondul de bază urmează a fi direcționați pentru serviciile medicale de diagnostic și tratament al persoanelor cu COVID-19. Din această sumă, 1,14 miliarde de lei sunt planificați pentru tratarea a aproape 90 de mii de cazuri de COVID-19, iar 11,4 milioane pentru servicii de asistență medicală prestate de subdiviziunea de primiri urgente COVID-19. Alte 25,5 milioane de lei reprezintă banii destinați testării la COVID-19 în cadrul asistenței medicale specializate de ambulatoriu, informeaza agenția IPN citind datele Companiei Naționbale de Asigurari in medicina ( CNAM) .
412 milioane de lei urmează a fi alocați din fondul de bază pentru suplimentul de 100% la salariul de funcție acordat cadrelor medicale antrenate în lupta anti Covid.
CNAM a planificat în acest an în fondul măsurilor de profilaxie cinci milioane de lei pentru acoperirea costurilor vaccinurilor contra COVID-19. Compania este gata să aloce pentru vaccin și cele 10 milioane de lei din fondul de rezervă, în conformitate cu reglementările în vigoare, daca acest lucru va fi necesr.

Toți cetățenii, inclusiv cei neasigurați, care întrunesc criteriile definiției de caz pentru COVID-19 beneficiază de asistență medicală gratuită, acoperită din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Cehia devine unul din epicentrele pandemiei de coronavirus din Europa

Premierul Andrej Babis spune că guvernul său va trebui să pună în aplicare un regim mai strict de lockdown pentru a evita „o catastrofă totală”. Cehia are în acest moment cea mai mare rată de infecție cu coronavirus din Europa.

Noile măsuri se așteaptă să fie anunțate joi seară. Ele vin pe fundalul unei frustrări generale că luni de restricții stricte nu au dat rezultate și nu au dus la scăderea numărului de cazuri de Covid-19.

Un epidemiolog care sfătuiește guvernul ceh a criticat miercuri resemnarea oficialilor cehi în creșterii dramatice a numărului de noi infecții. Petr Smejkal a declarat postului nostru de radio că autoritățile par „ că urmăresc cu resemnare ” evoluția crizei, după ce nu au reușit să convingă populația să respecte protocoalele sanitare.

„Se transformă într-un grup pasiv de oameni care ... speră doar că noul val va trece și sistemul va putea sanitar va rezista” a spus el miercuri, într-un interviu cunvirus postul nostru de radio.

În Cehia fuseseră raportate până miercuri peste un milion 100 de mii de cazuri de contaminare cu noul coronavirus aproape 20 de mii de decese legate de Covid-19, la o populație de aproximativ 10,7 milioane. Există îngrijorări serioase în Republica Cehă legate de răspândirea rapidă a variantei depistată inițial în Marea Britanie. Au apărut și cazuri provocate de tulpina apărută inițial în Africa de sud.

În Austria toată lumea din orașul alpin Mayrhofen din statul Tirol va trebui să facă teste coronavirus după ce acolo a fost descoperit un grup infectat cu varianta sud-africană.

Oficialii din statul Tirol spun că 29 din cele 42 de cazuri COVID-19 confirmate în Mayrhofen sunt cu acest tip de virus, care ar putea fi mai rezistent la vaccinurile disponibile în prezent.

Între timp, Ungaria a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a început să utilizeze un vaccin COVID-19 produs de compania de stat chineză Sinopharm.

Ungaria a aprobat până acum cinci vaccinuri la nivel național, între care Sputnik V dezvoltat în Rusia și acum, unul din vaccinurile chinezești. În Uniunea Europeană sunt omologate numai trei dintre ele: Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca/Oxford.

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu ambasadorul SUA și șeful Misiunii USAID la Chișinău

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la întrevederea cu ES Dereck J. Hogan, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova, și noul șef al Misiunii USAID la Chișinău, Scott Hocklander

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut miercuri, 24 februarie, o întrevedere cu Dereck J. Hogan, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, și cu noul șef al Misiunii USAID la Chișinău, Scott Hocklander, informează Serviciul de presă al Președinției.

Maia Sandu a menționat că prioritățile USAID în anul curent ar trebui să reflecte probleme imediate ale țării, în special atenuarea consecințelor sociale și economice ale pandemiei. De asemenea, șefa statului moldovean a subliniat necesitatea de a sprijini Întreprinderile Mici și Mijlocii și fermierii ca să facă față crizei economice, precum și proiectele existente care susțin democrația la nivel local sau care ajută cetățenii să beneficieze de oportunități și servicii mai bune la nivel de comunitate.

Directorul USAID, Scott Hocklander, a vorbit despre asistența oferită de Statele Unite care are scopul de a susține parcursul democratic și european al Republicii Moldova. În acest scop, prioritățile USAID în Moldova vor viza și în continuare dezvoltarea oportunităților pentru tineri și femei; combaterea corupției; susținerea mass-media independente și a educației pentru media printre cetățeni.

Comisia Europeană propune prelungirea sistemului de roaming fără taxe în UE

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că va propune prelugirea cu zece ani a actualului sistem de tarifare în telefonia mobilă, care permite utilizarea rezonabilă fără taxe suplimentare de roaming în spaţiul Uniunii Europene.

Actualul sistem a intrat în vigoare în statele membre UE în 2017, dar ar urma să expire în 2022. „Pentru a asigura că cetăţenii pot continua să se bucure de roaming fără taxe suplimentare în timpul călătoriilor în spaţiul UE, Comisia Europeană a propus astăzi o nouă Reglementare în domeniul roaming-ului. (...) Noua Reglementare va prelungi cu zece ani actualele reguli, care urmează să expire în 2022. De asemenea, vor fi asigurare servicii mai bune de roaming.

Spre exemplu, consumatorii vor avea dreptul la aceeaşi calitate şi viteză în reţeaua mobilă, atât acasă, cât şi în străinătate, atât timp cât sunt disponibile reţele echivalente", anunţă Executivul UE, într-un comunicat citat de agenția Mediafax.

Guvernul român aprobă primele 20 de mii de vaccinuri anti Covid-19 pentru R. Moldova

Guvernul de la București a aprobat prima tranșă de 20 de mii de doze de vaccin anti Covid-19 pentru R. Moldova, dintr-un ajutor total de aproape 200 000 de doze de vaccin promise de România. Anunțul a a fost făcut cu puțin timp în urmă de președinta R. Moldova, Maia Sandu.

„O veste foarte bună pentru țara noastră!Acum câteva clipe Guvernul României a anunțat aprobarea Ordonanței de urgență prin care a fost reglementat ajutorul ce va fi oferit imediat pentru Republica Moldova. Acest ajutor imediat constă din 20 de mii de doze de vaccin, ceea ce constituie prima tranșă din cele 200 000 de doze de vaccin promise de România.

Aceste doze de vaccin vor fi suficiente pentru a imuniza tot personalul medical. Suntem recunoscători Președintelui României, Klaus Iohannis, Prim-ministrului României, Florin Cîțu, și poporului român pentru donația de vaccin și solidaritatea imensă de care dau dovadă”, a anunțat șefa statului moldovean.

COVID-19 în R. Moldova: 1610 de noi cazuri

Numărul îmbolnăvirilor și al deceselor asociate coronavirusului continuă să crească în Republica Moldova. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate încă 1610 cazuri noi de COVID-19 și 23 de decese.

Totodată, încă 85 de angajați ai sistemului medical au fost testați pozitiv la COVID-19.

Situația este alarmantă, spune secretarul de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Tatiana Zatîc. Ea atenționează că durata tratamentului și a recuperării este mult mai mare în cazul pacienților infectați.

Cele mai multe infectări sunt în municipiul Chișinău, raioanele Anenii Noi, Ialoveni, Ocnița. 291 de pacienți sunt în stare extrem de gravă în spitale.

3780 de persoane au murit de COVI-19 de la debutul pandemiei, iar numărul total de îmbolnăviri a ajuns la 180.150 de cazuri.

PAS cere realizarea unui audit extern la Consiliul Concurenței

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate au venit cu o inițiativă legislativă care prevede realizarea unui audit extern al Consiliului Concurenței. Potrivit lor, scopul acestui audit este să evalueze prestația acestei instituții în ultimi ani și să deschidă calea către schimbarea conducerii.

Parlamentarii susțin că „această instituție-cheie pentru economia Republicii Moldova, care are sarcina să lupte cu monopolurile, a eșuat lamentabil”. Deputatul Radu Marian a scris pe o postare pe Facebook că, acum, când prețurile pe piețele internaționale la petrol cresc, petroliștii nu întârzie nicio zi să majoreze imediat prețurile.

În același timp, în primăvara și vara anului 2020, când prețurile la petrol pe piețele internaționale au atins și valori negative, companiile petroliere nu s-au grăbit să scadă prețul. De exemplu, în luna aprilie 2020, atunci când prețul de import în Moldova al benzinei a scăzut cu 64% în comparație cu ianuarie 2020, prețul cu amănuntul a scăzut cu doar 14% în aceeași perioadă. O tendință similară s-a păstrat și în celelalte luni.

„Aceste fapte și date par a fi ignorate cu desăvârșire de către Consiliul Concurenței. Lipsa de reacție a Consiliului Concurenței în combaterea tendințelor anticoncurențiale este vizibilă și în alte domenii-cheie economice, cum ar fi piața lactatelor, cerealelor, metalelor etc”, susține parlamentarul, citat de IPN.

Deputatul Radu Marian susține că realizarea acestui audit a fost și una din solicitările Uniunii Europene pentru a debursa a doua tranșă a asistenței macrofinanciare din partea UE din anul 2020.

NATO a donat R. Moldova 25 de mii de costume de protecție pentru lucrătorii medicali din secțiile COVID-19

Aproximativ 25 de mii de costume de protecție pentru lucrătorii medicali din secțiile COVID-19 au fost donate Moldovei de către NATO. Echipamentele au fost aduse la Spitalul clinic municipal de copii „Valentin Ignatenco”, iar de aici vor fi distribuite și altor instituții medicale. Donația este o primă parte a pachetului de asistență în lupta cu COVID-19.

În următoarele săptămâni, în țară urmează să ajungă un al doilea lot, care cuprinde o sută de mii de măști de unică folosință de tip FFP2, informeaza agenția IPN.

Ambasadorul Lituaniei la Chișinău, Kestutis Kudzmanas, a declarat că Ambasada este un punct de contactat al NATO în Republica Moldova. „În numele NATO și al Biroului de legătură în Chișinău, aș dori să transmit un mesaj puternic: aliații NATO sunt solidari cu Republica Moldova în măsurile de răspuns la pandemia COVID-19. Suntem bucuroși să vă prezentăm această donație din partea NATO”, a spus ambasadorul.

Valoarea totală a asistenței acordate Republicii Moldova este de 300 de mii de dolari, bani alocați din fondul Fiduciar NATO, ca răspuns la pandemia COVID-19.

În Belgia urmează să înceapă procesul privind atentatele de la Paris, din noiembrie 2015

O schiță ce-l înfățișează pe Salah Abdeslam, februarie, 2018

Belgia va judeca anul acesta 14 persoane pentru că i-ar fi ajutat pe militanții islamiști care au ucis 130 de persoane în atentatele de la Paris la 13 noiembrie 2015, a anunțat procuratura, potrivit BBC.

Doi dintre ei vor fi judecați în lipsă, deoarece se crede că ar fi murit luptând pentru așa-numitul Stat Islamic (IS) în Siria. Unii dintre suspecți sunt acuzați că l-au găzduit pe singurul atacator supraviețuitor, Salah Abdeslam, reținut în 2016. Se crede că atacurile coordonate au fost planificate la Bruxelles. Statul Islamic și-a asumat ulterior responsabilitatea pentru atacuri.

Procuratura federală din Belgia a anunțat miercuri ca procesul ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului 2021 la Bruxelles, potrivit AFP. Franța a anunțat mai devreme că Abdeslam va fi judecat la Paris în luna septembrie.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG