Politica moldovenească este un joc oportunist de interese, fără doctrină, fără ideologie, fără principii. În anii de independenţă instituţiile fundamentale ale statului au au fost slabe şi excesiv politizate. Modele au devenit politicienii compromişi. Cât despre mentalităţi, ele sunt la fel de viciate, sugerează actorul Boris Cremene, care se afla mai mult peste hotare, acolo unde activează zeci de ani, dar care urmăreşte cu interes situaţia din R Moldova.
Boris Cremene: „Mă bucur să vin acasă, să respir aerul acesta care e un pic altfel. Și asta bucură. Pentru mine, de la independență încoace acesta-i primul respiro de aer fresh, curat, adevărat, sincer, cald. Până acum au dat-o în bară mereu, 30 de ani au trecut ca o viață de om. Nu m-am ales cu nimic eu, personal, decât cu călătoriile mele. Cred că eveniment important pentru mine, ca cetățean, a fost sărbătoarea Limbii Române. Spre regret, o avem, n-o vorbim...”
Europa Liberă: De-a lungul anilor de independență, mai mulți politicieni au avut acces la putere. Despre influența lor s-a discutat în anumite perioade. Să le luăm pe rând. Mircea Snegur – în primii ani de independență și până în 1996, el a fost primul președinte, a fost politicianul care a dus țara în CSI și a ținut piept războiului moldo-rus de la Nistru. Țara era condusă atunci în mare parte prin decretele șefului statului. Dvs. cum vi s-a întipărit în minte perioada când Snegur a deținut mandatul de președinte?
Boris Cremene: „Mircea Snegur pentru mine a fost un președinte național, dar puțin forțat, cu multe reziduuri sovietice în el, cu multe fobii și frici, pentru că de dânsul a depins, de fapt, rezultatul războiului din Transnistria. Cel puțin, ne-am fi reîntregit țara cu Tighina, am fi pus hotarul pe Nistru. Eu nu sunt istoric, dar am impresia că partea cealaltă de pământ niciodată nu ne-a aparținut. Cum e o mixtură între țări, așa este – ruși, ucraineni, moldoveni, acolo trăiesc de toți și de toate. Mulți armeni locuiesc în Grigoriopol, de exemplu, dar cred că ar fi fost o victorie și ne-ar fi ridicat coșul pieptului sus, dacă războiul se încheia cu hotarul pe Nistru, dacă acel pilot dădea atunci bombele acelea pe pod și se termina acolo, cu hotarul pe Nistru.”
Europa Liberă: A urmat Petru Lucinschi, despre care se spune că a fost unul din ultimii conducători de pe timpul Uniunii Sovietice, iar când a revenit în țară a fost inițial șef al Legislativului, apoi președinte de țară până în 2001. În toată această perioadă, el a fost cel care a influențat decisiv procesele politice și nu numai. Cum rămâne el în istorie?
Boris Cremene: „Sunt toți din Florești, de la mine din raion, vasăzică sunt născut în județul președinților. Lucrurile se divizează clar – odată cu apariția lui Petru Lucinschi, a apărut racketul în Republica Moldova, au apărut structurile parastatale. Cineva îmi povestea că, la prima oră, lunea se făcea adunare cu capii hoților și după aia cu miniștrii. Aici s-au pus schemele de furt, de groază. Și apoi au urmat profitorii sistemului.”
Europa Liberă: Am ajuns la cel de-al treilea președinte – Vladimir Voronin. Se consideră că el a fost un influent politician în perioada anilor 2001-2009, a deținut două mandate, când la putere a fost Partidul Comuniștilor, al cărui lider continuă să rămână și la ai săi 78 de ani.
Boris Cremene: „Ce a făcut Voronin? Voronin a vrut să devină el Dumnezeul...”
Europa Liberă: Opt ani a fost la cârma țării.
Boris Cremene: „Ce au făcut? Pentru că ei s-au trezit cu 70 și ceva de mandate. Ăștia delirau. Voronin, fiind cu minte de miliționer, a decapitat clanurile banditești și a pus el mâna pe putere, dar asta nu înseamnă că puterea a trecut de partea statului. Nu! A trecut de partea conducerii și în felul acesta mulgea țara opt ani.”
Europa Liberă: Unii spun să a avut suficient curaj atunci când a respins „planul Kozak”, care prevedea federalizarea Republicii Moldova.
E normal ca un președinte să-și protejeze independența, mi se pare firesc...
Boris Cremene: „E normal ca un președinte să-și protejeze independența, mi se pare firesc.”
Europa Liberă: Dar în istoria tânărului stat Republica Moldova, Vladimir Voronin a reușit să obțină al doilea mandat cu sprijinul inclusiv al forțelor pro-unioniste, care se considerau atunci PPCD-ul...
Boris Cremene: „Da, atunci când s-a votat în Parlament; 4 aprilie, renumitul 4 aprilie, da. Eu am urmărit – nu știu din fericire sau din păcate – toată povestea asta din afară.”
Europa Liberă: Președintele Voronin a avut susținerea lui Traian Băsescu, a avut susținerea lui Mihail Saakașvili...
Boris Cremene: „Da, cred că a fost cel mai unionist pe un segment; da, a avut pe un segment cea mai unionistă poziție și pro-europeană. Nu știu ce s-a întâmplat după aia cu dlui. Oricum, eu sunt artist și recepționez omul ca intelectual. Pentru mine, Voronin n-a fost un intelectual; pentru mine Voronin a fost un dezastru cultural, de exemplu. Nu l-am acceptat niciodată.”
Europa Liberă: După președinția comunistă în frunte cu Vladimir Voronin, au urmat câteva interimate pe care le-au deținut Mihai Ghimpu, Marian Lupu...
Boris Cremene: „Da, da, am fost martori și la acestea. Interimatul lui Mihai Ghimpu a fost ridicol total, deși a pus o piatră...”
Europa Liberă: Piatra în memoria celor deportați.
Boris Cremene: „...În memoria celor deportați, dar un președinte nu trebuie să se ocupe de așa ceva. Avem Ministerul Culturii, avem instituții de stat.”
Europa Liberă: Mihai Ghimpu zice că el e cel care s-a opus cel mai mult ambițiilor rusești de a-și menține zona de influență în Republica Moldova.
Boris Cremene: „N-a avut nicio forță. Eu am auzit alte... După întâlnirea cu Narîșkin, Mihai Ghimpu s-a schimbat totalmente. Ce o fi vorbit ei acolo, nu știu, dar cred că s-a vorbit ceva foarte serios, pentru că Mihai Ghimpu s-a potolit cumplit după întâlnirea cu Narîșkin. Urmează să vedem, pentru că istoria n-o să tăgăduiască foarte mult asemenea legende, istoria o să ni le aducă pe tavă.”
Europa Liberă: Cel de-al patrulea președinte – Nicolae Timofti. El a fost ales de deputații din Parlament în martie 2012. Pentru el și-au dat votul socialiștii Dodon, Greceanîi, Abramciuc de pe atunci... Tot de la Florești e și dl Timofti.
Nicolae Timofti a fost pentru mine cel mai inexistent președinte. Eu aș face un film despre destinul lui ca președinte...
Boris Cremene: „De la mine din sat. Nicolae Timofti s-a născut cu trei case mai sus de mine. Nicolae Timofti a fost pentru mine cel mai inexistent președinte. Eu aș face un film despre destinul lui ca președinte, fiindcă l-au ales într-un beci, la o beție. L-au trezit noaptea din somn, l-au dus în beci și i-au zis: „Du-te, îmbracă-te, fă baie, că mâine devii președinte!”. Și mult timp dânsul nu s-a putut acomoda cu paza, cu Condrița, așa a și zis: „Duceți-mă înapoi în apartamentul acela de la Râșcanovca, că eu nu pot sta aici”.
Știți, poporul dă o poreclă adecvată. Deci, porecla lui a fost „rața mută”. El a fost omul care a tăcut, a fost omul convenabil și cred că de asta a și fost pus la președinție, ca să tacă. Clica care a venit la guvernare a venit pe mandatul lui Timofti și el a fost șantajabil cu băieții lui, cu fiii lui. Adică, aici s-a lucrat foarte pervers. Odiosul a lucrat foarte pervers în raport cu toți.”
Europa Liberă: Ceea ce s-a reținut, în ultima zi de mandat, Nicolae Timofti regreta declarațiile la adresa lui Vlad Plahotniuc și chiar i-a părut rău că nu l-a nominalizat la funcția de prim-ministru. Unii spun că a avut curaj, pentru că nu l-a nominalizat pe Vlad Plahotniuc.
Boris Cremene: „Da, dar a fost alt spectacol cu Păduraru mai târziu, și mai murdar. Adică, Plahotniuc are un mare tupeu, Plahotniuc nu înțelege că nu are carismă, nu-i iubit de oameni; are un look odios și atunci, noi fiind o țară creștină, totdeauna lumea îl aseamănă cu Mamona și niciodată nu va ridica mâna pentru el, dar cred că n-a înțeles niciodată lucrul acesta și degeaba a ținut o droaie de consilieri și creatori de imagine, pentru că omul nu dă bine decât în schemele frauduloase. Atât! Acolo se pricepe.”
Europa Liberă: Dar pentru Dvs. este clar cum a dispărut miliardul?
Boris Cremene: „Eu nu sunt nici finanțist, dar mie mi se pare că schema a fost foarte simplă, foarte.”
Europa Liberă: Cine a fost arhitectul, cine a fost regizorul?
Banca de Economii cum a fost privatizată? Nimeni nu știe. În general, unde ne sunt bonurile patrimoniale?...
Boris Cremene: „Eu cred că arhitecții au fost oamenii lui Șor și acest personaj enigmatic, Iaralov. Cine este domnul acesta, că nimeni nu știe cine-i el? Acesta, dl președinte dădea bâlbe, vorbea rusește la întâlnirea cu Plahotniuc, ca să înțeleagă și dl X. Cine o fi acesta, că nu înțeleg? Apar tipi din ăștia, autori de scheme, ăștia au fost pe lângă curte totdeauna, dar eu cred că chestia cu miliardul s-a început mult mai devreme, profitori au fost mulți. Banca de Economii cum a fost privatizată? Nimeni nu știe. În general, unde ne sunt bonurile patrimoniale? Unde mai sunt ele? Nimeni nu mai știe.
Cunosc oameni care dețin edificii întregi. Este privatizată o clădire cu cinci etaje și are 200 de mii de euro din chirie pe lună. Cineva, nu dau numele. Atunci a fost sloboda, fiecare pe ce a pus mâna, a tras la el și așa a și rămas.”
Europa Liberă: Am scăpat dosarul 7 aprilie 2009.
Boris Cremene: „7 aprilie? E un miracol 7 aprilie! Cine a organizat? Cum s-a făcut? A fost o răsturnare de capi, interlopi? După mine, mai degrabă asta a fost. Deci, Plahotniuc l-a răsturnat pe Voronin, pe tataia. Cred că asta s-a întâmplat, pentru că s-a lucrat extraordinar. Eu cred că de atunci Plahotniuc a fost în grație în serviciile secrete române, pentru că s-a arborat drapelul României. Deci, aceasta iarăși a fost un simbol, un lucru clar? Noi nu știm nimic. Dle, atâta timp noi n-avem niciun dosar pe nimic – nici pe furtul miliardului, nici pe 7 aprilie. Nimic, niciun dosar!”
Europa Liberă: După decizia Curții Constituționale, în 2016 șeful statului a fost ales cu votul cetățenilor. Au fost două candidaturi – Maia Sandu și Igor Dodon. A câștigat Igor Dodon, peste un an se încheie și mandatul lui. Cum intră el în istorie?
Boris Cremene: „În istorie, Igor Dodon va intra mult mai curat. Sunt momente în istorie când compromisul este unica soluție. Deci, ca să scăpăm de acest regim odios a trebuit să se întâmple un miracol. Ei, acest miracol s-a întâmplat cu ajutorul lui Dodon. Și atunci, Dodon cred că o să-și aibă un locușor în istoria lui aparte, nu pe multe pagini, dar cred că o să-și aibă o istorie a lui.”
Europa Liberă: Democrații v-ar reproșa și ar spune că, după înțelegerea care e și video între Plahotniuc și Dodon, Plahotniuc ar fi fost eroul și Dodon – trădătorul.
Boris Cremene: „Știți, video-ul acela e filmat nu știu cum stângaci, că n-a fost filmat normal, nu-mi dă foarte mare curaj să zic că așa a fost, pentru că a fost rupt din context, tăiat, montat, nu cred, nu cred. Pe urmă, chestia cu federalizarea s-a explicat o dată. Noi nu avem cum să facem federalizare, și pentru ruși statutul Transnistriei îi bine așa în negru să rămână în continuare. Dacă ar fi federalizare, atunci ar fi legal totul acolo. Nu cred, nu! Eu cred că, de fapt, Plahotniuc i-a dat în gât pe trei factori importanți – factorul rus, european și american. Și atunci, toți s-au pus să-l dea jos. Are dosar penal în Elveția, ușor-ușor funia se strânge. Unde să fugi? În lumea internetului nu ai unde fugi nicăieri.”
Europa Liberă: Îl întreb pe actorul Boris Cremene: ce părere are dlui despre rolul elitelor intelectuale în acești 28 de ani de independență?
Din păcate, n-am avut o clasă intelectuală cu discernământ, adevărată, a fost mereu schimbătoare, s-au dat pe lângă putere...
Boris Cremene: „Cum a zis Eliade: „De ce sunt lași intelectualii?”. Nu, din păcate, n-am avut o clasă intelectuală cu discernământ, adevărată, a fost mereu schimbătoare, s-au dat pe lângă putere, au fost vânători de titluri și am apucat începutul anilor ‘90, s-a profilat parcă Uniunea Scriitorilor, niște teatre, dar pe urmă ele au dispărut în neant. Trec pe lângă Uniunea Scriitorilor și mă gândesc: Ce mai este aici? Nu cred că mai sunt...”
Europa Liberă: De ce intelectualii s-au contopit cu politicienii?
Boris Cremene: „Eu cred că asta a venit din orgoliu, din vanitate, din dorința de a dăinui, de a fi primul, de a fi celebru. Undeva este scris că zice Coranul: „Omoară dușmanii invizibili: egoismul, lașitatea, minciuna, ca să vezi dușmanii adevărați”. Cred că asta s-a întâmplat – pe intelectuali i-au biruit dușmanii invizibili.”
Europa Liberă: Moldova de peste 28 de ani cum ar putea să arate?
Boris Cremene: „Pentru mine, în Moldova, începând cu Timofti, s-a creat un mediu românesc, să zicem așa. Moldova a devenit mult mai unionistă în gândire. Trebuiau unificate ministerele Culturii, Științei, Medicina; toate ministerele cu profil uman trebuiau reunificate cu ale României. Niciodată n-am crezut în statul Republica Moldova, el nu a existat și nici nu va exista niciodată. Noi nu avem tradiții de stat.”
Europa Liberă: Dar când mergi în atâtea metropole, spui că ești de la Chișinău, capitala Republicii Moldova?
Boris Cremene: „Da, dar cu o agendă de trei pagini, explicând ce este asta. Moldova și-a dus faima prin cetățeni simpli, vinurile abia acum au apărut. Este un mare erou în Lisabona – se numește Simion Croitoru –, care a ajuns să comercializeze vinul moldovenesc la rang portughez. Păi trebuie să fii nebun ca să vinzi nisip în Sahara.”
Europa Liberă: Deși țara este vestită prin vinurile foarte bune pe care le produce?
Boris Cremene: „Da! A ajuns să fie coadă la degustările făcute cu participarea lui.”
Europa Liberă: Și ziceam: peste 28 de ani cum se vede Moldova?
Boris Cremene: „Când vin aici, îi foarte cald, îi foarte bine. Mă duc acasă și mă întâlnesc cu prietenii de la depărtare, din afară, de sus sau nu știu...”
Europa Liberă: Peste 28 de ani vom fi în ce an? Acum e anul 2019, peste 28 va fi anul 2047.
Boris Cremene: „...S-ar putea să fie depopulată total, lumea pleacă pe capete. Și discuția: „Unde pleci? Mă ajuți? Știi ceva de muncă?” e foarte frecventă. Practic, este un refren – unde mă întorc, cu cine mă întâlnesc: „Ce faci? Unde ești? Ai un loc? Poți să mă ajuți să vin și eu?”...”
Europa Liberă: Dar nu se contrazice Boris Cremene? A spus că a venit acasă și a tras o gură de aer proaspăt...
Boris Cremene: „Da... Pentru că este iluzorie această schimbare, după mine, pentru că schimbarea nu se întâmplă la nivelul capilor. Schimbarea trebuie făcută la nivelul solului, de acolo, de la învățătorul din școala primară, de acolo trebuie să facem schimbarea. Dacă nu facem acolo schimbarea, da, o să aplaudăm, o să ne bucurăm puțin... Pe urmă vine alt Guvern, vin alegerile și lumea pleacă cu orezul acasă, mulțumită și... Dar, vă spun, satele au intrat într-un delir total, într-o groapă demoralizatoare.”
Europa Liberă: Ce poate face Maia Sandu în fruntea Executivului?
Maia Sandu trebuie să pună mare accent pe educație, trebuie să încurajeze profesorii de la școli, medicii, deci oamenii care formează alți oameni...
Boris Cremene: „Maia Sandu trebuie să pună mare accent pe educație, trebuie să încurajeze profesorii de la școli, medicii, deci oamenii care formează alți oameni. Aceștia trebuie să fie preoții, nu preoții din biserici, pentru că avem preoți care trebuie să slujească.”
Europa Liberă: Dar și Biserica a jucat un rol în acești 28 de ani de independență?
Boris Cremene: „Negativ total, negativ total, pentru că Biserica și-a pierdut credibilitatea. Vreți să spuneți că Marchel acesta de la Bălți e preot? Acesta numai în închisoare trebuie să slujească, acesta nu-i preot. Biserica-i plină de ură, de agresiune. Biserica nu se comportă așa. Ce înseamnă să fii creștin? Să urmezi drumul lui Hristos? Care preot urmează drumul lui Hristos, umblă desculț, pe jos? Sunt toți în mașini de lux, cu burțile cât turla bisericii. Biserica a devenit o instituție, un SRL care prestează servicii de înmormântare și cununii. Atât!”
Europa Liberă: Și dacă șefa Executivului, Maia Sandu, va pune accent pe educație, cultura se va regăsi printre priorități, lucrurile se vor schimba?
Boris Cremene: „Da!”
Europa Liberă: În cât timp?
Boris Cremene: „Noi avem o problemă în modul de a gândi. Trebuie schimbat modul de a gândi, pentru că totul e aici, înăuntru.”
Europa Liberă: Problema e cum schimbi acest mod de a gândi.
Boris Cremene: „Prin programe, că sunt foarte multe programe. Trebuie reformată școala, reformate instituțiile de spectacol, culturale... Noi avem un balast sovietic enorm, enorm în cultură, cel puțin în domeniul meu.”
Europa Liberă: Alții observă că moldovenii sunt foarte plângăreți, mai mult cu oftatul.
Boris Cremene: „Avem așa, un hobby, da.”
Europa Liberă: Dar de ce s-au transformat, dacă ei îs muncitori, dacă ei îs ospitalieri, dacă ei îs luptători?
Acum fiecare copil în sat vrea să aibă jeep. Trebuie scoasă din capul copilului prostia asta...
Boris Cremene: „Dna Valentina, dar cine a zis asta? Nu tot noi am zis despre noi? Suntem muncitori... Dacă am fi așa cum zicem noi, am fi o Elveție la ora actuală, dar nu suntem așa. Suntem bețivi, nu ne place să muncim, suntem avari, vrem să luăm tot de la vecini, invidioși; da, geloși, invidioși peste măsură. Asta ne distruge, de fapt. Aceștia sunt dușmanii invizibili care ne macină.”
Europa Liberă: Calitățile acestea nu chiar bune pot fi înlocuite cu calități bune?
Boris Cremene: „Pot fi! Trebuie schimbate, valorile trebuie refăcute. Acum fiecare copil în sat vrea să aibă jeep. Trebuie scoasă din capul copilului prostia asta. Să-i zici că da, să mergi cu bicicleta, să sădești un copac – asta este viața. Viața nu e să aduni toată averea lumii, devine un sindrom bolnăvicios.”
Europa Liberă: Pentru Boris Cremene, „te iubesc, Republica Moldova!” ar însemna să continue cu ce?
Boris Cremene: „Te iubesc, Republica Moldova, dacă te unești cu România!”
