Linkuri accesibilitate

Boris Negru: „Procuratura ar trebui să dea informații Parlamentului și întregii societăți asupra problemelor legate de dispariția miliardului”


Interviul dimineții cu profesorul Boris Negru, expert în drept constituțional.

Procurorul General, Eduard Harunjen, a respins cererea de a se prezenta, alături de alți demnitari, în Parlament pentru audieri în dosarului furtului din sistemul bancar. Într-o scrisoare adresată președintelui Andrian Candu el a și-a motivat „imposibilitatea” de a veni în fața deputaților prin faptul că cererea acestora ar încălca, inclusiv, principiul constituțional al separării și colaborării puterilor în stat. Cine are dreptate sau, mai exact, cine urmează întocmai litera și spiritul legii? Dar și cum cetățenii ar putea afla mai multe sau măcar ceva despre „furtul miliardului”? O convorbire la această temă – peste câteva minute – cu expertul în drept constituțional Boris Negru, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat a Moldovei.

Interviul dimineții: cu prof. univ. Boris Negru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:45 0:00
Link direct

Europa Liberă: Bună dimineața, dle Negru! Procurorul general Eduard Harunjen a respins, printr-o scrisoare adresată speakerului Andrian Candu, cererea unei majorități a deputaților de a se prezenta în data de 4 octombrie în plenul Parlamentului la audieri privind „acțiunile întreprinse pentru recuperarea miliardului furat din sistemul bancar”. Dl Harunjen a invocat mai multe argumente, inclusiv faptul că asta s-ar solda cu încălcarea principiului constituțional al separării și colaborării puterilor în stat sau că nu are „obligația de a se prezenta în fața forului legislativ în temeiul unui raport de subordonare sau control politic”... Dvs. cum vedeți această situație?

Boris Negru: „În primul rând, în toate sistemele constituționale bazate pe separația și echilibrul între puterile statului – Dvs. ați menționat despre acest principiu –, Parlamentului îi revin atribuții mai mult sau mai puțin largi de control atât al legalității, cât și al oportunității activității altor autorități publice. În cazul de față este vorba de autoritatea Procuraturii.

Acest control al Parlamentului are un caracter prin excelență politic sub două aspecte: în primul rând, întrucât membrii Parlamentului nu trebuie să posede o calificare specială care să-i abiliteze cu dreptul de a verifica legalitatea actelor acestor autorități supuse controlului, ei în mare măsură vor face acest lucru sub aspect politic.

În al doilea rând, ca organ prin excelență politic, Parlamentul nu poate sancționa, de pildă, ilegalitatea sau inoportunitatea actelor autorităților supuse controlului, de atâta eu n-aș vorbi aici de un amestec și de un atentat la autonomia Procuraturii ca autoritate publică, ci mai degrabă poate fi vorba de un moft, fiindcă în principiu, da, Parlamentul are asemenea drepturi de a efectua controale. Evident, nu e vorba de un control în activitate, de a dicta ce urmează să facă Procuratura, de pildă, sau ce nu trebuie să facă, dimpotrivă e vorba de un control pentru ca societatea să fie la curent cu cele ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Dar în contextul acestei controverse unii observatori se referă la o hotărâre a Curții Constituționale, care ar stipula că procurorul general ar fi obligat să vină în plen doar pentru a prezenta raportul anual de activitate al Procuraturii. Dacă este așa, trebuie să se înțeleagă că „invitația la audieri” nu ar fi întocmai legală?

Boris Negru: „Nu. Eu aș repeta că nu-i vorba de un amestec în activitatea Procuraturii...”

Europa Liberă: Dar a spus Curtea că doar pentru raport trebuie să vină?

Boris Negru: „Eu cred că nu ar trebui să se limiteze numai la activitatea aceasta, la informațiile anuale, fiindcă pot interveni cele mai diverse probleme în viața de toate zilele și uneori e imposibil și chiar se impune necesitatea unui control. Repet, nu-i vorba de un control în activitatea calificativă a Procuraturii ca autoritate, ci e vorba de un control mai mult sub semnul de a clarifica unele probleme, unele lucruri.

Aici eu aș face legătură chiar cu art. 34 din Constituție, în care se vorbește despre dreptul la informare și în acest articol este stipulat clar că autoritățile publice – asta se referă și la Procuratură –, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. În cazul de față este vorba de o problemă de interes public. Oricum ar fi au trecut aproape patru ani din momentul în care miliardul a dispărut și evident că apare o întrebare și aici e și firească reacția Parlamentului de a afla unele informații despre mersul de mai departe, deoarece noi până azi așa și nu am aflat, de pildă, cine se face vinovat.

A fost condamnat cineva? N-a fost condamnat încă nimeni în privința asta, de atâta aici îi vorba de o informare și nu de un control strict asupra activității propriu-zise a Procuraturii ca autoritate publică.”

Europa Liberă: Da, e limpede. Dar, dle profesor, în opinia Procuraturii – cum se arată în scrisoarea dlui Harunjen –, „audierea în plenul Parlamentului a Procurorului General și a procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție în legătură cu cauzele penale inițiate pe faptele de sustragere a mijloacelor financiare din sistemul bancar nu este altceva”, spune dl Harunjen, „decât o solicitare voalată a informației cu privire la evoluția acestor cauze, multe dintre ele pendinte”, adică în curs de desfășurare... Trebuie să înțelegem din această precizare a procurorului general că Procuratura are totuși cauze penale inițiate pe faptele „furtului miliardului”?

Boris Negru: „Da. Noi știm și din informațiile făcute anterior noi știm că într-adevăr se lucrează asupra problemei, ba chiar se spune că s-au făcut pași importanți în acest domeniu, dar totuși aici, repet încă o dată, îi vorba de controlul parlamentar din partea Parlamentului pentru a vedea cum derulează aceste lucruri. Repet, fără a se implica Parlamentul în probleme și de a da indicații Procuraturii, fiindcă Procuratura într-adevăr are niște atribuții care îi garantează autonomia, dar noi vorbim despre independența Procuraturii nu în sensul că ea absolut se izolează de toate celelalte puteri, ci în sensul de o colaborare între aceste puteri. Și în cazul de față eu mai degrabă informațiile respective pe care le-au solicitat deputații Parlamentului, eu le-aș interpreta în sensul informării curente asupra problemelor de interes public.”

Europa Liberă: Prin urmare, prezența procurorului general în Legislativ pentru scopul dorit de deputați nu ar cauza, credeți Dvs., sau ceea ce procurorul numește „un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Procuratură ca parte a autorității judecătorești”?

Boris Negru: „Absolut deloc, absolut deloc, dimpotrivă...”

Europa Liberă: Dar cum ar urma în acest caz să se stabilească cine are dreptate – deputații care au votat hotărârea de organizare a audierilor sau, iată, Procuratura care invocă acest conflict juridic?

Boris Negru: „Știți, din păcate, noi moștenim din trecut multe probleme referitoare la Procuratură. Din păcate, reformarea justiției până la capăt nu s-a făcut și în această ordine de idei chiar aș menționa un lucru. Eu aș spune chiar principalul motiv care într-o oarecare măsură distanțează Procuratura de celelalte autorități, în primul rând, prin faptul că, dacă ne uităm atent la Constituție, Procuratura este încadrată în capitolul referitor la autoritatea judecătorească.

În realitate, Procuratura, dacă privim noi statutul juridic al procurorilor, ei nu se încadrează în sistemul judecătoresc. Procurorii nici nu sunt magistrați. Eu îmi amintesc că la momentul adoptării Constituției atunci s-a propus să fie creată o singură autoritate, să fie Consiliul Superior al Magistraturii, statut de magistrat primind și procurorii, și judecătorii.”

Europa Liberă: Nu l-au primit și ce vreți să spuneți?

Boris Negru: „Nu l-au primit atunci, nu s-a acceptat ideea și, practic, statutul de magistrați revine doar judecătorilor și nu procurorilor. Și mie mi se pare că la noi acum îi paradoxal lucru: avem Consiliul Superior al Magistraturii, avem Consiliul Superior al Procurorilor, conform Constituției la momentul de față. E nevoie de un singur Consiliu în această privință, deoarece e vorba de o singură putere – puterea judecătorească și autoritatea e judecătorească evident. Referitor la Procuratură, procurorii au un statut special și ei nu se încadrează totalmente în sistemul justiției, dar ei participă la exercitarea puterii judiciare, participă la exercițiul justiției.”

Europa Liberă: Deci, cu atât mai mult ar trebui să se prezinte, înțeleg eu. Dacă admitem, dle Negru, că procurorul general își va menține refuzul, ce poate urma? Vor trebui deputații să se resemneze? Să se lase, cum s-ar spune, „trimiși la plimbare”?

Boris Negru: „După cum am menționat anterior, în cazul de față Parlamentul nu poate lua nici o măsură, nici o măsură de sancționare referitor la acest lucru. Iată care-i toată problema.”

Europa Liberă: Aveți cunoștință, vă amintiți de vreun precedent când un procuror general ar fi răspuns cu un asemenea refuz?

Boris Negru: „Nu, asemenea cazuri n-au fost, dar nici intervenții de așa natură nu prea au fost.”

Europa Liberă: Totuși, cum ați remarcat și Dvs., după patru ani de la „furtul secolului” și cetățenii și, să spunem, deputații sunt îndreptățiți să afle măcar ceva despre anchete, despre investigații. Cum o pot face în asemenea situație, de vreme ce, iată, procurorul a refuzat să se prezinte?

Boris Negru: „În acest caz e vorba pur și simplu, repet, de necolaborarea puterilor, la drept vorbind, fiindcă în principiu, repet încă o dată, fără a atenta la autonomia Procuraturii ca autoritate, ea ar trebui totuși să dea unele informații nu numai Parlamentului, ci după caz chiar și întregii societăți asupra problemelor legate de dispariția miliardului.”

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG