Presa norvegiană scrie că Breivik urmează să-și prezinte pledoaria marți, iar alături de el vor depune declarații și personalul închisorii.
Luni, extremistul a apărut prima dată la procesul desfășurat în penitenciar. Ziarul norvegian Aftenpost a relatat că spre deosebire de alte dăți, Breivik nu a făcut luni salutul nazist și nici nu a adus cu sine mesaje de extremă dreapta scrise pe hârtie.
La 22 iulie 2011, extremistul de dreapta a ucis opt persoane într-un atentat cu o mașină capcană lângă o clădire guvernamentală la Oslo, după care a omorât alte 69 de persoane într-un atac asupra taberei de tineret a unui partid de centru-stânga, de pe insula Utøya. El și-a motivat acțiunile sale ca „o cruciadă împotriva multiculturalismului din Norvegia”.
Breivik a fost condamnat în 2012 la pedeapsa maximă de 21 de ani, cu o prevedere specială care permite detenția sa pe viață, dacă va fi considerat în continuare un pericol pentru societate.
În vârstă de 44 de ani, norvegianul este deținut, în regim izolat, la închisoarea de înaltă securitate Ringerike, situată la 70 de km nord-vest de Oslo. Zona sa de detenție include o sală de antrenament, o bucătărie, o cameră cu televizor și o baie. Potrivit Associated Press, acesta a primit dreptul de a deține și trei papagali ca animale de companie, care pot zbura în jurul complexului în care este deținut.
Autoritățile spun că nu s-a reabilitat
Potrivit plângerii depuse de avocat, Breivik susține că este sever limitat în interacțiunea cu alți deținuți sau persoane din afară. Mai mult, acesta califică interdicția de a trimite scrisori în afară ca fiind o încălcare a drepturilor sale. Avocatul său, Oyestein Storrvik mai susține că izolarea „fără o interacțiune semnificativă” a avut un impact devastator asupra lui Breivik, care ar acuza tendințe sinucigașe și dependență de medicamente pentru depresie.
Avocatul a mai declarat într-un document expediat instanței de judecată, că Breivik ar fi încercat să se sinucidă în celula sa.
De cealaltă parte, reprezentanții guvernului norvegian au susținut în cadrul procesului că Breivik nu este deschis la procesul de reabilitare și au cerut instanței să respingă cererile acestuia. Totodată, aceștia au susținut că regimul de izolare în privința lui Breivik trebuie menținut în continuare, din cauza amenințării continue la adresa securității pe care o reprezintă. Potrivit lor, izolarea este una „relativă”, Breivik având contacte cu gardienii, un preot, profesioniști din domeniul sănătății și până de curând cu un voluntar din exterior. Totodată, el are dreptul la o întâlnire cu doi deținuți timp de o oră, odată la două săptămâni, potrivit Reuters.
Nu este prima cerere de acest tip depusă de Breivik în justiție. Anterior, o plângere similară a fost examinată de judecătorii norvegieni și europeni, de la CEDO, fiind respinsă în cele din urmă. Breivik a mai încercat să obțină și o eliberare înainte de termen în 2022, dar a fost refuzat, pe motiv că nu a dat dovadă că s-a reabilitat în cursul executării pedepsei în închisoare. Associated Press notează că aceste acțiuni au rolul de a „menține atenția” asupra dosarului lui Breivik.
