România este criticată de Alexandru Damian într-un articol din revista 22 (pagina electronică) pentru lipsa oricărui plan B după fuga lui Vlad Plahotniuc și prăbușirea partidului acestuia, pe care guvernul de la București a pus toată miza. În clipa de față, Bucureștiul asistă pasiv „la eforturile lui Igor Dodon de a-și securiza realegerea în funcția de președinte, cu largul concurs al Federației Ruse, dar și la o extinsă campanie de dezinformare anti-europeană susținută de Kremlin și, în plan secundar, și de China”. Rusia își întărește prezența acolo cu acel credit de 200 de milioane de euro, plătibili doar jumătate până la sfârșitul anului, dacă Curtea Constituțională va permite. Pentru comparație, Uniunea Europeană a virat spre Moldova numai într-o lună aproape tot atâția bani, sub formă de granturi și asistență macrofinanciară. Ce trebuia să facă președintele Klaus Iohannis și guvernul liberal? Să dubleze oferta Rusiei, spre a sprijini opoziția de la Chișinău, indiferent că le place sau nu.
Dar subiectul cel mai discutat este adoptarea tacită, în Camera Deputaților, ieri, a unei legi care proclama autonomia Ținutului Secuiesc. Legea a și fost respinsă azi de Senat, după ce aseară președintele Klaus Iohannis a avut o intervenție publică foarte sonoră și comentată de presă. Li s-a adresat și în ungurește celor de la PSD și i-a acuzat de înțelegere cu guvernul de la Budapesta. Jurnaliștii găsesc că a folosit o retorică naționalistă.
„Cred că este inadmisibil să te joci cu un naţionalism care nici măcar prea latent nu se întâmplă să fie şi care îi leagă pe români de maghiari, toţi - cetăţeni ai României. Nu e bine să continui tradiţia lui Vadim, Funar şi ceilalţi, orice câştig politic ai spera din asta. Demonstrezi numai că liberalismul românesc nu e liberalism deloc”, scrie pe blogurile Adevărul Péter Demény.
„Un discurs de tip «nu ne vindem țara», de anii 90, din partea unui om politic care nu doar că a respins mereu naționalismul, dar a și fost deseori victima unor atacuri în această cheie din partea PSD”, este caracterizarea lui Cristian Pantazi, G4Media. Explicația lui pentru „această ieșire a lui Iohannis, altfel un monument de decență în ieșirile publice” este scopul electoral : „creează o agendă paralelă cu realitatea și abate atenția de la problemele reale ale reacției autorităților față de pandemia de coronavirus. În al doilea rând, crește tensiunea în an electoral pe o temă facilă – naționalismul”. Pantazi nu îl pune la zid pe președinte, dar îl avertizează că „demonii naționalismului au făcut mereu în partea noastră de lume victime. Victime reale, multe, comunități sfâșiate timp de secole, războaie devastatoare”.
De acuzat îl cam acuză Magda Jităreanu de la ziare.com : are președintele informații certe (…) „că premierul altui stat a complotat cu un partid politic român, pentru ca, profitând de criza umanitară cauzată de pandemie, să atenteze la integritatea teritorială a României?”.
O contribuție semnată pentru HotNews de Adelin Dumitru indică însă unde ar fi buba : în prevederea cu adoptarea tacită. Alternativele sunt mai multe, toate imperfecte. Cea mai puțin defectă ar fi o reglementare care să pretindă dezbaterea obligatorie la împlinirea termenului de adoptare tacită.
