Bulgaria ia în considerare să pună capăt proiectului prin care Sofia spera ca, oferind cetățenie bulgară celor care făceau investiții, să impulsioneze economia.
Proiectul cunoscut sub denumirea de „pașaportul de aur” oferă cetățenie bulgara din anul 2008 încoace celor care investesc cel puțin jumătate de milion de euro în Bulgaria.
În baza acestui proiect omul de afaceri rus Serghei Adoniev a obținut cetățenia bulgară și implicit pe cea a Uniunii Europene. Astăzi s-a confirmat la Sofia că afaceristului Adoniev i s-a retras cetățenia bulgara în luna mai a anului trecut deoarece autoritățile bulgare au fost notificate că Serghei Adoniev a fost condamnat în Statele Unite acum 20 de ani pentru spălare de bani murdari.
În vârsta de 57 de ani, Serghei Adoniev este co-fondatorul companiei ruse de telefonie mobilă Yota, pe care ulterior i-a vândut-o altui oligarh rus, lui Alișer Usmanov, care deține compania Megafon. Averea sa era estimată de varianta rusa a revistei Forbes la 700 de milioane de dolari net. El a sponsorizat-o anul trecut la alegerile prezidențiale din Rusia pe Xenia Sobciak.
Subiectul acestor pașapoarte de aur - precum al lui Adoniev – a fost în atenția Bruxelles-ului astăzi. Comisara pentru Justiției, Cosum și Egalitate de gen, Vera Jourova:
„Noi trebuie să realizam că odată ce o țara membră a Uniunii își scoate la vînzare cetățenia, ea vinde de fapt și cetățenia Uniunii Europene. Adică, vinde ceva, ce, practic acea țară nu deține... Și de aceea credem că întreaga Uniune Europeană are aici un cuvînt de spus, că ar trebui să existe un sistem prin care toate țările comunitare să poată avea dreptul de a monitoriza cine anume devine cetățean european. Am identificat mai multe riscuri cu acest sistem – la nivel de securitate, spălarea banilor, corupție și evaziune fiscală...”
În Bulgaria despre potențiale acte de corupție a vorbit în cazul omului de afaceri rus acum un an organizația neguvernamentală Fondul pentru Anti-corupție care a avertizat Guvernul de la Sofia. Din 2008 încoace, de când a intrat legea în vigoare, potrivit datelor acestei organizații, Bulgaria a oferit 225 de astfel de pașapoarte de aur. O sută douăzeci și cinci au fost oferite unor cetățeni ruși.
Și comisara Jourova a vorbit despre corupția posibilă în acest sistem.
„Corupția este o problema a oricărei țări a Uniunii Europene și am spus ca este o problema prioritară la negocierile cu Bulgaria din cadrul Mecanismului de Cooperare și verificare (MCV). De aceea ne așteptăm ca autoritățile juridice să urmărească aceste cazuri și să ia decizii corecte și transparente, astfel încât cetățenii să înțeleagă că este un mod de lupta împotriva corupției pe plan intern. În acest mecanism pentru Bulgaria este un capitol puternic pe aceasta tema și ne așteptăm ca poliția, procuratura și justiția să lupte eficient împotriva corupției și crimei organizate.”
În raportul Transparency Internațional and Global Witness, publicat în octombrie anul trecut se arată că acest sistem de acordare a „pașapoartelor de aur” în schimbul unor investiții - care funcționează în Austria, Bulgaria, Ungaria și Letonia din țările Uniunii Europene - reprezintă un „risc sporit pentru infracțiuni precum spălarea de bani și pentru fapte ilegale și de corupție”. Raportul citat scrie că la nivelul întregii Uniuni Europene în ultimii zece ani au fost acordare 6000 de astfel de pașapoarte și o sută de mii de permise de reședință.
