Linkuri accesibilitate

Bulgarii votează pentru a cincea oară în ultimii doi ani


Alegătorii din Bulgaria se vor prezenta la urne pe 2 aprilie, în cadrul celui de-al cincilea scrutin parlamentar din ultimii doi ani.
Alegătorii din Bulgaria se vor prezenta la urne pe 2 aprilie, în cadrul celui de-al cincilea scrutin parlamentar din ultimii doi ani.

Alegătorii bulgari merg la urne pe 2 aprilie, iar sondajele de opinie sugerează că acest scrutin nu va reuși din nou să ducă la un rezultat care să înlăture blocajul politic care afectează cea mai săracă națiune din UE - și una dintre cele mai corupte.

Peste 5600 de candidați reprezentând 14 partide politice și 7 coaliții de partide sunt înregistrați pentru alegerile pentru Adunarea Națională, parlamentul unicameral al Bulgariei, care are 240 de membri. Un partid trebuie să primească cel puțin 4 % din voturile exprimate pentru a obține un loc în parlament.

Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se vor închide la ora 20:00, iar primele sondaje la ieșirea de la urne sunt așteptate la scurt timp după aceea. Analiștii spun că prezența la vot ar putea fi îngreunată de o serie de amenințări cu bombă din această săptămână, care au forțat închiderea a sute de școli unde urmau să funcționeze secțiile de votare pentru acest scrutin.

Bulgaria a fost condusă, în principal, de guverne interimare numite de președintele Rumen Radev de când furia publică față de corupția endemică a autorităților a degenerat în protestele masive din 2020. Criza politică a determinat Bulgaria să amâne adoptarea monedei euro cu un an, până în 2025.

Această țară balcanică de aproape opt milioane de locuitori, a doua cea mai coruptă din UE potrivit Transparency International, se luptă, de asemenea, cu o inflație galopantă care împiedică redresarea economică în urma pandemiei COVID-19. Bulgaria a înregistrat cele mai mari rate de mortalitate cauzate de coronavirus din UE, pe fondul ratei scăzute de vaccinare, datorate, în parte, scepticismului față de vaccin, în mare parte alimentat pe rețelele de socializare.

Se așteaptă ca partidul de centru-dreapta GERB, care conducea guvernul în momentul izbucnirii protestelor, și coaliția proeuropeană Continuăm schimbarea/Bulgaria Democrată să câștige cele mai multe voturi, la fel ca la precedentul scrutin din octombrie, care a fost urmat de numeroase încercări eșuate ale celor două partide și ale altor partide de a forma o coaliție guvernamentală viabilă.

„Vom avea o noapte electorală foarte dificilă”

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) are monitori pe teren pentru a observa votul.

Temerile legate de posibile fraude la vot au fost stârnite de o decizie a oficialilor de la biroul electoral de a limita utilizarea mașinilor de vot electronice și de a reveni la buletinele de vot pe hârtie.

„Vom avea o noapte electorală foarte dificilă”, a anticipat politologul Daniel Smilov la începutul acestei săptămâni pentru RFE/RL. „Sper că guvernul va reuși să prevină fraudarea pe scară largă”.

Campania electorală a fost marcată, de asemenea, de faptul că televiziunea și radioul de stat au acordat timp de antenă candidaților extremiști din partide cu puțin sprijin public, în conformitate cu modificările aduse legilor electorale introduse în 2021.

Șeful Televiziunii Naționale Bulgare, Emil Koșlukov, a recunoscut public că dezbaterile au fost în mare parte o „parodie” și chiar și-a cerut scuze telespectatorilor și prezentatorilor TV pentru că au fost forțați să le privească.

La 2 februarie, Radev a dizolvat parlamentul și a anunțat organizarea de alegeri anticipate, după ce partidele majoritare au eșuat iulie 2022 de șase ori în încercarea de a forma un guvern.

Acest lucru s-a întâmplat după ce guvernul pro-occidental al premierului bulgar Kiril Petkov a căzut în iunie, în urma unui vot de neîncredere în parlament, după numai șase luni la putere.

Petkov și coaliția sa fragilă formaseră cabinetul în decembrie 2021, după opt luni de impas politic și două administrații interimare și după ce protestele împotriva corupției la nivel înalt au pus capăt guvernării de zece ani a fostului prim-ministru Boiko Borisov, liderul GERB.

Radev a spus că Sofia nu va furniza Kievului echipamente militare, inclusiv avioane și tancuri din epoca sovietică, atâta timp cât la guvernare se află o echipă interimară. Pe 21 martie, Radev, un fost pilot al forțelor aeriene, cunoscut pentru înclinațiile sale pro-Kremlin,a refuzat să se alăture altor state UE pentru a furniza Ucrainei cel puțin un milion de proiectile de artilerie în următorul an.

Oficial, Bulgaria, de asemenea membră a NATO, a fost una dintre ultimele țări din UE care a furnizat oficial Ucrainei ajutor militar letal, deși, în culise, țara a făcut probabil mult mai mult.

Petkov a declarat recent că țara sa a furnizat în secret Ucrainei muniție și motorină atât de necesară în primele luni după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă la 24 februarie 2022. În iunie anul trecut, Aleksandar Mihailov, pe atunci director al Kintex, o companie de stat care se ocupă cu vânzarea armelor și munițiilor, a declarat că Bulgaria a trimis 4200 de tone de arme Ucrainei prin Polonia.

Cele mai recente date de sondaj prezentate de Politico în sondajul Poll of Polls, arată că GERB se situează la 26%, la egalitate cu Continuăm schimbarea, formațiunea lui Petkov și cu Bulgaria Democrată, care au format o coaliție înaintea acestui vot.

Pe locul al treilea se află Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, un partid de centru-dreapta care îi reprezintă pe etnicii turci și alți musulmani, cu 14 procente. Imediat după acest partid, cu 13 procente, se află Renașterea, un partid naționalist de extremă dreapta, pro-Kremlin, care pledează pentru ieșirea Bulgariei atât din NATO, cât și din UE.

Cu 8% se află Partidul Socialist Bulgar, de stânga, care susține ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și se opune trimiterii oricărui ajutor militar în Ucraina.

Două partide sunt cotate sub pragul de 4 procente, inclusiv Ima takav narod, un partid populist fondat de Slavi Trifonov, prezentator TV și cântăreț, cu 3 procente.

Smilov, care este profesor asociat la Universitatea din Sofia, spune că este puțin probabil ca votul să pună capăt impasului politic al țării. „Din păcate, nu văd defel o rezolvare ușoară și foarte rapidă a situației”.

Instabilitatea va continua să aibă un impact negativ asupra Bulgariei, spune și Dimităr Becev, cercetător invitat la Carnegie Europe și lector la Universitatea Oxford. „Da, instabilitatea este negativă - nu atât din cauza Ucrainei, deoarece Bulgaria va continua să contribuie (de exemplu, industriile de armament care furnizează obuze), ci din cauza întârzierii intrării în zona euro”, a declarat Becev în comentarii trimise prin e-mail, adăugând că Bulgaria s-ar putea confrunta cu rezultate și mai rele.

XS
SM
MD
LG