Linkuri accesibilitate

Bunul simț, victimă colaterală a campaniei electorale


Campania electorală este un „teren fertil” pentru politicienii fără scrupule care recurg la tactici manipulatorii ca să cucerească simpatiile. Arsenalul este cunoscut – promisiuni deșarte, cadouri, minciuni și zvonuri cât mai deochiate despre adversari.

În ultimele săptămâni tot mai multe organizații pentru apărarea drepturilor omului semnalează cazuri de sfidare a bunului simț și de folosire a limbajului de mahala în apariții publice.

Miercuri, Oficiul Avocatului Poporului a formulat un apel public în care a condamnat „utilizarea discursului de instigare la ură în dezbaterile publice, atenționând că aceasta conduce la violență și la infracțiuni motivate de ură și prejudecată”.

Mihail Cotorobai, avocatul poporului
Mihail Cotorobai, avocatul poporului

„Incitarea la violență, insultarea unor grupuri de persoane, propagarea unor stereotipuri în discursuri publice sunt inacceptabile, mai ales când acestea sunt lansate de politicieni sau înalți demnitari în stat”, susține Mihail Cotorobai.

Spre deosebire de alegerile parlamentare sau locale, când mai mulți candidați sunt implicați în cursa electorală, iar mesajele sunt oarecum dispersate, în scrutinul prezidențial din acest an, în care marea bătălie se dă între o femeie și un bărbat, s-au multiplicat stereotipurile de gen, constată Nina Lozinschi, secretară generală în cadrul Platformei pentru Egalitate de Gen.

Acolo se lansau cel mai adesea acele mesaje la instigare la discriminare și mesaje sexiste la adresa candidatelor

De ce sunt păguboase aceste mesaje? Pentru că apelează la emoțiile oamenilor și sunt lipsite de argumente, spune experta: „Nouă ne-a fost greu să monitorizăm ceea ce se întâmpla la întâlnirile cu alegătorii. Acolo se lansau cel mai adesea acele mesaje la instigare la discriminare și mesaje sexiste la adresa candidatelor și în cele mai dese ori la adresa unui singur candidat: Maia Sandu. De asta, înainte de campanie, am lansat platforma gender.monitor.md, în care îndemnăm oamenii să semnaleze cazuri de discriminare și instigare la ură. (...) E un fenomen care are impact, iar impactul cel mai grav și o spunem nu doar noi, dar și organizațiile Națiunilor Unite, e de a reduce din importanța femeilor în spațiul public”

Politicienii moldoveni par să fi înțeles că, spre deosebire de presa tradițională, care este atent monitorizată, cea din online pare să fie ocolită de lupa instituțiilor ce veghează buna funcționare a mass-media. Iată de ce, mediul virtual este invadat de mesaje discriminatorii și de instigare la ură, se arată în cea mai recentă analiză a Asociației Presei Independente și Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte.

Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, constată că mai multe instituții de presă și-au asumat rolul de „gazetă de perete” a unor candidați sau ajung să facă partizanat politic „pe față”: „Au fost publicate multe materiale în care nu s-a făcut o distincție clară între fapte și opinii, au fost părtinitoare așadar. În unele cazuri au avut chiar un caracter clar de dezinformare. Și acest lucru s-a manifestat prin afirmații tendențioase, prin manipulare cu date și cifre, cu speculații care au avut și elemente ale discursului de ură.”

Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente
Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente

Lansarea în spațiul virtual a mesajelor de instigare la ură și discriminare e o sabie cu două tăișuri: pe de o parte, internetul și rețelele sunt platforme utilizate mai ales pentru difuzarea știrilor menite să distragă atenția publică de la probleme cu adevărat importante. Pe de altă parte, în ultimul timp internauții tratează „cu sare și piper” declarațiile politice, iar candidații „răi de gură” ajung să fie victime ale propriilor afirmații, constată secretară generală în cadrul Platformei pentru Egalitate de Gen, Nina Lozinschi.

Cel mai elocvent exemplu este fotografia trucată în care un porumbel duce deja celebrul „kuliok” – aluzie la îndemnul președintelui Igor Dodon ca oamenii „să nu schimbe porumbelul din mână pe coțofana de pe gard”: „Pentru că prima greșeală vine de la cel care dă tonul. Dacă tu ai un mesaj sexist, ce duce la discriminare, inclusiv incitare la ură pentru categoriile subreprezentate, oamenii te vor taxa mult mai mult datorită faptului că tu la rândul tău ai atacat. Respectiv, oamenii au învățat să se ferească de asemenea mesaje din campania din 2016, respectiv nu mai prind la public mesajele din campania precedentă.”

În opinia Ninei Lozinschi, politicienii ar trebui să măsoare „de șapte ori” înainte să împartă în stânga și-n dreapta mesaje sexiste și instigatoare. Și asta pentru că riscă să ajungă victime ale propriilor declarații, or e lucru știut: abuzurile inevitabil au efect de bumerang.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

XS
SM
MD
LG