Linkuri accesibilitate

Când au început  spiritele rele să bântuie România? Și de ce nu scapă țara de ele


Președintele Israelului Reuven Rivlin în Parlamentul României, București, 09 iunie 2021

Înainte de venirea președintelui israelian la București, cimitirul evreiesc din Ploiești a fost profanat, iar o biserică din Vaslui l-a glorificat în fața unei asistențe importante pe Ion Antonescu

„Aharon avea șase ani atunci când spirite rele au început să bântuie prin Regatul României”. Așa și-a început discursul ținut în Camerele reunite al Parlamentului de la București, Reuven Rivlin, președintele Israelului aflat într-o vizită în România. Rivlin a citat din cartea lui Ahron Appelfeld, Povestea unei vieți. Appelfeld, născut în Bucovina de Nord, la începutul anilor 30, când această provincie aparținea României, își amintește în memoriile sale că „anul 1938 a fost un an rău”, era perioada în care guvernul Goga-Cuza (1937-1938) a retras cetățenia multor evrei și a interzis publicațiile în limbile idiș și ebraică, iar propaganda antievreiască a câștigat teren.

După pogromul de la Iași, 1941, trenul morții
După pogromul de la Iași, 1941, trenul morții

Președintele Israelului a continuat în discursul lui din Parlamentul României să citeze din scriitorul născut în Bucuovina, care povestește că în 1938, „se auzeau zvonuri pretutindeni și era limpede:suntem încolțiți. Tata a încercat în zadar să obțină o viză de intrare în America, a trimis telegrame rudelor și prietenilor din Uruguay și Chile. Nimic nu mai mergea ca lumea. Oameni care până deunăzi erau familiari ai casei, parteneri de afaceri în care aveai încredere, prieteni din copilărie, s-au înstrăinat sau au devenit dușmani

Președintele Rivlin le-a adus aminte parlamentarilor de la București că odată cu izbucnirea războiului, Guvernul României s-a alăturat Germaniei naziste,și statelor afiliate Axei, „și a început acțiuni de purificare etnică, mama lui Aharon a fost ucisă în stradă, lângă casa părinților acesteia. Aharon cel mic a fost trimis cu tatăl său în Ghetoul Cernăuți, iar apoi într-un lagăr de muncă. Anii războiului i-a petrecut singur, rătăcind prin pădure, până a găsit adăpost în casa unei femei, care l-a luat sub aripa ei. La vârsta de 14 ani Aharon a imigrat în tânărul Stat Israel, și a reînceput să își construiască viața”.

Reuven Rivlin a notat, mai departe, că Aharon Appelfeld este unul dintre mulții israelieni de origine română printre care poeți, scriitori, rabini, oameni de știință, gânditori și oameni de stat: „Am ales să spun povestea lui Appelfeld, deoarece am simțit că povestea acestuia vă spune ceva, despre noi, despre mine, despre fiii și fiicele poporului evreu”.

Președintele Israelului a vorbit despre importanța trecutului pentru țara sa, dar a accentuat că Israelul alege „prezentul”, „viitorul” și, în general, „viața”. A subliniat că statul israel nu este în conflict cu islamul, ci doar cu „forțele întunericului, care caută să impună teroarea”:„ regimul terorist iranian și al colaboratorilor acestuia, în Liban și în Fâșia Gaza”. Ceea ce face Israelul mereu este să se apere „de amenințarea nucleară, de amenințarea rachetelor, de amenințarea terorismului”.

Președintele Rivlin a mai amintit că se împlinesc 73 de ani „de prietenie” a mai pomenit în discursul său „definiție actualizată a antisemitismului”, care a fost formuată în perioada în care România deținea președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului.

Cimitirul evreiesc vandalizat în Ploiești, iunie 2021
Cimitirul evreiesc vandalizat în Ploiești, iunie 2021

Înainte de venirea în România a președintelui israelian, care-și încheie mandatul în următoarea perioadă, au avut loc el puțin două evenimente neplăcute pentru oaspetele primit zilele acestea la București: cimitirul evreiesc din Ploiești a fost vandalizat, iar o o biserică din Vaslui l-a elogiat într-o slujbă de comemorare pe mareșalul Ion Antonescu. Reprezentantul special al Guvernului pentru combaterea antisemitismului, Alexandru Muraru a sesizat procurorul general și ministrul de Interne în legătură cu această elogiere și a declarat că

întreaga acțiune, desfășurată într-un cadru public, a încălcat flagrant legislația în vigoare, fiind, la prima vedere, o faptă penală. Membrii ai clerului, cadre militare în rezervă, istorici au glorificat un criminal de război făcând apologia unui personaj care a pus la cale, în anii 40, un întreg plan de exterminare a populației evreiești. Atrag atenția că ceea ce s-a întâmplat în lăcașul de cult este o încercare de reabilitare a unui criminal de război, o acțiune ilegală și incalificabilă”.

La nivel legislativ, România are la îndemână toate instrumentele pentru a pedepsi antisemitismul, numai că la nivel practic nu aplică aproape niciodată aceste pârghii. Astfel, de pildă, în fiecare de mai multe ori sunt devastate cimitire evreiești, fără ca făptuitorii să fie pedepsiți. Mereu poliția susține că ar fi vorba despre minori, care n-ar avea în minte fapte antisemite, ci ar fi mânați doar de teribilismul vârstei.

„Urmărirea penală a cazurilor de discurs antisemit şi de negare a Holocaustului a continuat să fie o raritate” în România

Raportul privind libertatea religioasă în anul 2020, publicat recent de Departamentul american de Stat. Documentul subliniază, că „urmărirea penală a cazurilor de discurs antisemit şi de negare a Holocaustului a continuat să fie o raritate” în România. În plus, autorii actelor de vandalism asupra unor cimitire, sinagogi sau monumente nu au fost puși sub acuzare, un exemplu fiind vandalizarea, în 2019, a monumentelor funerare din cimitirul evreiesc de la Huși, caz pe care autoritățile de acolo l-au închis sub pretextul că ar fi fost comis de oameni beți.

De asemenea, Raportul privind drepturile omului difuzat de Departamentul de Stat al SUA vorbește despre antisemitismul din România cu exemple, astfel pe internet s-au difuzat materiale de promovare a ideilor antisemite şi de glorificare a legionarilor. Un studiu publicat în mai 2020 de Institutul Wieswl menţionează mai multe articole care susţin că evreii sau Israelul sunt răspunzători pentru epidemia de COVID-19 sau profită de pe urma acesteia.

Un caz descris în raport, relatat de presă în septembrie anul trecut, se referă la mesaje antisemite vopsite pe un gard aparţinând unui membru de familie al unui candidat la primărie din Dorneşti, judeţul Suceava. Mesajele conţineau numele candidatului, o svastică şi „echivalentul în română al insultei etnice 'kike' ”

Conform recensământului din 2011, în România trăiau 3271 de evrei; reprezentanţi ai comunităţii evreieşti au declarat că potrivit estimărilor lor numărul real ar fi de aproximativ 7000. Legislaţia României interzice negarea Holocaustului - definit astfel încât include şi oprimarea romilor - precum şi limbajul şi simbolurile fasciste, rasiste, antisemite sau xenofobe. Sunt vizate de interdicţie şi organizaţiile sau simbolurile asociate cu mişcarea legionară interbelică.

Între teoria legislativă și practică există o mare prăpastie, încurajată după cum rezultă din fapte de ipocrizia autorităților.

Spiritele rele despre care a vorbit președintele Israelului în discursul său n-au părăsite, se pare, în totalitate România.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG