Linkuri accesibilitate

Cât de mare este gaura economică provocată de coronavirus


Leii unei vânzătoare ambulante păstrați într-un borcan de conserve

Ministerul Economiei şi Consiliul economic al primului-ministru vor face un studiu de impact al crizei pandemice asupra sectoarelor economiei în baza căruia vor fi elaborate măsuri de redresare.

Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a decis marţi să prelungească pentru încă două săptămâni starea de urgenţă în sănătate publică. În continuare rămân obligatorii respectarea normelor sanitare şi de distanţare sociale, purtarea măştii de protecţie în spaţii închise şi în transport public, precum şi unele restricţii pentru agenţi economici. Ce costuri, inclusiv economice va genera prelungirea stării de urgenţă în sănătate publică?

Cât de mare este gaura economică provocată de coronavirus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:58 0:00
Link direct

Starea de urgenţă în sănătate publică instituită la 16 mai urma să expire la 30 iunie, dar a fost prelungită până la 15 iulie deoarece răspândirea infecției s-a intensificat odată cu relaxarea mai multor restricții antiepidemice. Decizia Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică menţine pe perioada stării de urgenţă mai multe interdicţii, cum ar fi aflare în locurile publice în grupuri mai mari de 3 persoane sau accesul pe terenuri de joacă, terenuri sportive și zone de agrement. La fel e interzisă organizarea ceremoniilor în orice instituție publică sau privată, dar sunt admise întrunirile publice cu participarea a cel mult 50 de persoane.

Decizia mai prevede reluarea, începând cu 1 iulie, a tuturor activităţilor economice, în condiţii speciale sanitare. Dincolo de deciziile economice, lupta cu pandemia rămâne acum prioritară, spune Vitalie Dragancea, consilierul pe comunicare al primului-ministru.

Vitalie Dragancea
Vitalie Dragancea

„Acum nu este vorba despre satisfacţie sau instatisfacţie şi în perioada aceasta nu se iau decizii comode. Nu se iau decizii doar economic orientate. Acum se iau decizii care în mod prioritar trebuie să protejeze societatea, să împiedice răspândirea epidemiei şi să păstreze vieţi omeneşti.”

Europa Liberă: Dar cât o să coste economic aceste decizii?

„Calculaţi cu cât s-a prăbuşit PIB până acum comparativ cu anul trecut şi o să înţelegeţi că costurile sunt foarte mari, dar incomensurabile cu viaţa unui om.”

Guvernul anticipează deocamdată o contracţie a economiei de 3 la sută în acest an, faţă de o creştere de 3,5 la sută aşteptată înainte de izbucnirea crizei sanitare.

Economistul Veaceslav Ioniţă de la Institutul „Viitorul” constată că doar în primele două luni de pandemie, martie şi aprilie, bugetul de stat a ratat încasări de peste 2 miliarde de lei. Piaţa valutară s-a contractat cu 42 la sută faţă de anul trecut. E o scădere record a pieţei valutare, depășind cota înregistrată în criza economică din 2015 provocată de frauda bancară, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță
Veaceslav Ioniță

„Ca să înțeleagă cei care ascultă ce înseamnă acest lucru – doar în luna aprilie (nu avem datele pe luna mai) importurile au scăzut cu 230 de milioane de dolari, plus exporturile care au scăzut. În total e vorba de 400 de milioane de dolari, adică 7 miliarde de lei doar într-o singură lună. Dacă luăm şi luna mai ajungem la cel puţin 10-12 miliarde. Asta înseamnă că oamenii de afaceri nu au vândut, nu au avut afaceri, nu au avut de unde plăti salarii. Economia îngheaţă. Populaţia nu schimbă bani, nu cheltuie bani, agenţii economici nu au vânzări, nu pot plăti salarii, nu pot face investiţii, iar bugetul de stat nu primeşte bani.”

Concluzia expertului Veaceslav Ioniţă este că viaţa economică îngheaţă pe fundalul unei proaste gestionări a stării de urgenţă în sănătate publică.

„Cea mai mare greşeală pe care a făcut-o guvernul şi continuă să o facă este că asupra agenţilor economici guvernul aplică cele mai drastice măsuri, iar asupra populației nu se întâmplă nimic şi atunci noi avem nişte pierderi economice enorme suportate de mediul de afaceri care sunt pur şi simplu anihilate de lipsa oricăror restricţii reale asupra populaţiei.”

Expertul spune că relaxarea unor restricţii antiepidemice au fost pentru multe sectoare luate cu jumătate de măsură, efectele redeschiderii fiind sub așteptări, depăşind problemele adunate în perioada carantinei. E şi cazul centrelor comerciale cărora li s-a permis să activeze în baza unor programe neatractive pentru potenţiali cumpărători. Iar reprezentanţi din domeniu hoteluri, restaurante şi cafenele s-au plâns că noile reguli impuse în activitatea lor sunt neclare şi interpretabile.

Ministerul Economiei şi Consiliul economic al primului-ministru au anunţat marţi iniţierea unui studiu de impact al crizei pandemice asupra sectoarelor economiei în baza căruia vor fi elaborate măsuri de redresare a sectoarelor afectate. Potrivit secretarului Consiliului economic, Ion Lupan, studiile efectuate anterior nu au fost suficient de detaliate şi nu au permis o înțelegere profundă a consecințelor, obiectiv necesar pentru țintirea eficientă a măsurilor de depășire a crizei și prioritizarea acestora.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG