Linkuri accesibilitate

Efecte și oportunități: criza provocată de pandemie și urmările ei social-economice


Pandemia de coronavirus şi măsurile de izolare provoacă cea mai gravă recesiune economică din ultimii 150 de ani.

Economia mondială se va contracta în acest an cu 5,2%, constată Banca Mondială în ediţia din iunie a raportului său Global Economic Prospects.

Efecte și oportunități: criza provocată de pandemie și urmările ei social-economice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:44 0:00
Link direct

Economia R. Moldova va scădea cu 3,1 la sută. Însă aşa cum în acest an era prognozată iniţial o creştere economică de 3,6 la sută, contracția se ridică la 6,7 la sută. Efectele crizei pandemice, dar şi posibilele oportunităţi create de ea pentru economie şi mediul de afaceri, au fost discutate miercuri la Chişinău, în cadrul unei dezbateri găzduite de agenţia de presă IPN.

Consecințele economice ale crizei pandemică încă urmează să se facă simţite, dar este limpede deja că vor fi depășite cotele precedentelor şocuri, cum ar fi cel din 1998 cauzat de criza financiară din Rusia sau cel din 2008 provocat de criza globală. De această părere este fostul vicepremier al economiei Alexandru Muravschi. Specificul actualei crize este că ea depăşeşte aspectele pur economice şi financiare. Deși a afectat practic toate statele lumii, deocamdată nu e limpede ce antidot poate fi cel mai potrivit.

Alexandru Muravschi
Alexandru Muravschi

Alexandru Muravschi consideră că guvernul Chicu, învestit cu puţin timp înainte de declanșarea crizei, a reuşit în mare parte să o gestioneze până la această etapă. Puşculiţa statului este foarte limitată şi nu permite subvenționarea directă a ramurilor economiei afectate. În atare condiţii una din soluţii ar fi liberalizarea businessului, spune ex-vicepremierul, prin facilitarea înregistrării întreprinderilor mici şi privarea acestora pentru o perioadă de taxe şi impozite.

O altă oportunitate ar fi facilitarea la maxim a comerţului electronic, constată Mariana Rufa, directoare executivă la Asociaţia Businessului European. Pentru aceasta e nevoie de promovarea şi securizarea semnăturii electronice, precum şi digitalizarea serviciilor publice proces care deocamdată pare să întâmpine rezistență, spune Mariana Rufa:

„Nu vedem o suficientă voinţă politică care să propulseze, să insiste, să oblige cumva digitalizarea acestor servicii publice, în special la nivel local. Ceea ce au făcut autorităţile publice locale, în schimb, au majorat taxele. O chestie de necrezut. Niciun stat în lume niciodată pe timp de criză cu care niciun stat nu s-a mai confruntat în epoca modernă nu majorează taxele.”

Autoritățile nu şi-au făcut lucru suficient

În municipiul Chişinău, bunăoară, taxa pentru magazinele online a fost majorată în 2020 de la 4 mii la 10 mii de lei, majorare trecută cu vederea atunci când s-au luat diverse măsuri de ajutorare a antreprenorilor locali. Mariana Rufa spune că mai oportună era concentrarea eforturilor pe digitalizarea serviciilor care în contextul comerțului electronic ar fi facilitat şi stimulat achitarea de impozite şi resuscitarea economică. „Chiar dacă comerţul electronic este prima prioritate şi prima necesitate care ar resuscita economia, în special cea a serviciilor, dar şi a bunurilor autohtone, după mine, autoritățile nu şi-au făcut lucru suficient.”

Mariana Rufa spune că au fost insuficiente şi măsurile fiscale ale Guvernului în sprijinul mediului de afaceri, cum ar fi moratoriu pe controale fiscale sau extinderea termenului la plata impozitelor. Nu s-a întreprins practic nimic pentru acele întreprinderi care au rămas fără lichidități neavând posibilitatea nici măcar să-şi salarizeze angajaţii. Iar argumentul autorităţilor că resursele publice sunt limitate nu este o scuză, crede Mariana Rufa:

„Dacă statul şi-ar fi onorat condiţiile pe finanţarea macro-financiară cu UE, statul avea să aibă azi bani şi evident că bugetul ar fi avut mai multe posibilităţi şi aceste posibilităţi ar fi ajutat mai mult sectorul privat în a obţine nişte ajutoare măcar cum au fost date în România sau alte ţări.”

Juristul Ştefan Gligor conchide că peste criza sanitară şi cea economică s-a suprapus criza politică care nu e limpede cu ce se va încheia aprofundând astfel incertitudinea generală. O eventuală demitere a actualului guvern, care şi-a atras o mulțime de bile negre, cuplată cu imposibilitatea investirii unui nou cabinet este cel mai periculos scenariu la moment, consideră juristul. O atare evoluţie nu va face decât să multiplice efectele sociale şi economice păguboase ale crizei sanitare.

XS
SM
MD
LG