Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. Conform estimărilor Institutului Viitorul, exporturile pot scădea sub 100 de milioane de dolari. Criza exporturilor va afecta nu doar vinificatorii, dar și agricultorii, fabricile de sticlă, transportatorii și alte ramuri conexe. Industria vinicolă fiind unica ramură unde întreg ciclul de producție este autohton. Ce măsuri se impun pentru diminuarea efectelor crizei?
Efectele crizei pandemice ar putea fi la fel de dureroase şi demoralizatoare pentru sectorul vitivinicol ca cele provocate de embargourile impuse de Federaţia Rusă în 2006 şi apoi în 2013, prognozează experţii Institutului Viitorul. Cele două embargouri au provocat pierderi de aproape 200 de milioane de dolari sectorului vitivinicol, dar cu sprijinul extern, ramura a reuşit să-şi revină parţial abandonând treptat piaţa rusă în favoarea ţărilor din Uniunea Europeană şi Asia. Aşa cum însă actuala criză sanitară va lovi în absolut toate piețele externe, exporturile de vinuri vor coborî din nou sub 100 de milioane de dolari, aşa cum s-a întâmplat şi urmare a embargourilor ruseşti. Întrucât peste 85 la sută din producția vitivinicolă este destinată spre export, comunitatea de experţi constată că Guvernul este obligat să întreprindă acțiuni de susținere a sectorului.
Într-o notă informativă adresată deputaților din Parlamentul, experţii Institutului Viitorul propun câteva măsuri de sprijin pentru vinificatori, între care amânarea plăţilor de impozite şi accize pentru vinul distilat, subvenții din partea statului la plata dobânzilor bancare şi garantarea de către stat a creditelor bancare pentru micii producători de vin. Iar cea mai urgentă măsură ar fi obligarea, prin lege, a companiilor petroliere să includă în produsele petroliere o cantitate minimă reglementată de BioEtanol. Întrucât companiile vinicole au surplus de stocuri, un colac de salvare ar fi transformarea unor cantităţi de vin din stocuri în BioEtanol şi comercializarea acestuia companiilor petroliere.
Directorul Oficiul Național al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, spune că majoritatea recomandărilor de ordin fiscal şi financiar al experţilor Institutului Viitorul sunt deja în vizorul autorităţilor responsabile:
Suntem cu toţii într-o barcă
„Suntem pe calea de o monta măsurile de susţinere. Ele sunt îndreptate mai mult sunt îndreptate ca să fie un suport la creditele pe care deja le are sectorul vitivinicol. Unele rambursări la rata de credite. Numai că acestea sunt nişte lucruri foarte personale, cu fiecare vinărie în parte. Noi am făcut diferite demersuri, am colectat toate doleanțele din sector şi le-am trimis mai departe pe ierarhia administrativă, la ministere, la prim-ministru. Desigur că ne-am dori ca suportul să fie consistent, dar depinde şi de situaţia noastră economică. Suntem cu toţii într-o barcă.”
Soluţia propusă de comunitate de experţi privind distilarea vinului în această situaţie de criză, adică transformarea unor cantităţi în BioEtanol, nu este sprijinită de toţi vinificatorii, inclusiv pentru că este o procedură complexă şi costisitoare, spune Gheorghe Arpentin:
„Şi când ajungem la cât costă asta, ne întrebăm cine plăteşte factura. Când spunem distilări de criză, măsura asta foarte răspândită în comunitatea europeană, dar ea e bine pusă la punct de ani de zile în cadrul politicii. Ea e foarte costisitoare. Trebuie de luat în calcul cât vin vrem să sustragem care este în exces şi ce preţ se plăteşte pentru un litru de vin ca să nu prăvălim preţurile în ajun de recolta care se apropie. Măsura asta cere şi schimbarea cadrului legal. şi în primul rând, cum am spus, cine plăteşte factura. Oficiul Viei şi Vinului are un fond pentru promovarea vinului, dar nu avem fonduri pentru distilări de criză ş.a.m.d. Mai mult ca atât e o măsură care nu este susţinută de tot sectorul.”
La începutul crizei pandemice Oficiul Naţional al Viei şi Vinului prognoza o reducere a exporturilor cu 30 la sută, în cel mai optimist scenariu. În luna martie s-au înregistrat primele scăderi a exporturilor, după cinci ani în care trendul a fost unul pozitiv. În aprilie veniturile ratate în sector au fost de 23 la sută. Iar în luna mai s-a atestat o uşoară stabilizare a exporturilor pe mai multe pieţe tradiţionale. Analizând aceste evoluţii, Gheorghe Arpentin ajunge la concluzia că scăderea exporturilor de vinuri ar putea să nu mai fie atât de dramatică precum s-a prognozat.
