Ziua naţională a vinului a ajuns la majorat. Cea de-a 18 ediţie a evenimentului ca avea loc în acest week-end în centrul capitalei, dar şi la vinăriile din ţară. Peste 60 de producători autohtoni de vinuri, mari şi mici, îşi vor promova licorile lui Bachus. Sunt aşteptaţi peste 100 de mii de vizitători, inclusiv turişti. Bucurie mare pentru cei care vor sărbători și tristețe pentru viticultorii care au recolta bună, dar se plâng că fabricile le oferă plăți de nimic pe roadă. despre starea sectorului vinicol, dar şi despre importanţa zilei naţionale a vinului va fi interviul cu vinificatorul Mihai Măciucă.
Europa Liberă: Dvs. cunoașteți această sărbătoare a vinului de la prima ediție și până acum. În evoluție, ce vedeți că s-a schimbat și unde se poate de lucrat ca să se îmbunătățească situația?
Mihai Măciucă: „Da, sunt participant de la prima ediție și acum voi participa la ediția a XVIII-a. S-au făcut multe modificări, schimbări, cred, spre bine. Atunci când se consuma vinul din pahare de plastic, se făceau beții, acum se propune un bocal ecologic pentru fiecare doritor care cumpără un tichet de degustare și are posibilitate să deguste profesional vinul, dintr-un bocal care permite de a percepe vinul la calitatea adevărată, la justa valoare, fiindcă acele pahare care erau pentru consum nu erau pentru degustare profesională.
Sunt lucruri bune, a apărut Asociația Micilor Producători de Vinuri, care au unele idei de promovare, de conlucrare cu oficialitățile. S-au schimbat multe lucruri care vin spre a facilita activitatea micilor producători de vin.”
Europa Liberă: Dar cei din afară au reușit să cunoască mai multe despre această sărbătoare ca să poată să ajungă la Chișinău, așa cum merg iubitorii de bere în Germania?
Mihai Măciucă: „N-am urmărit statistica, dar din câte cunosc este o dinamică pozitivă, vin tot mai mulți și mai mulți vizitatori și vin din diferite țări. Trezește interes această sărbătoare din Moldova și cei care au cumva tangență cu Republica Moldova numaidecât încearcă să ajungă la festival, dar sunt și din cei care vin pentru prima dată. Este organizat turismul vitivinicol și ei vizitează diferite întreprinderi.
Dacă înainte erau numai două fabrici – Cricova și Mileștii Mici –, astăzi sunt mult mai multe care pot fi vizitate și pentru musafiri este interesant de a cunoaște în Republica Moldova diferite tradiții, obiceiuri, metode de producere. Cred că acest eveniment este benefic pentru toți.”
Europa Liberă: Despre vinul moldovenesc se spune că a devenit faima și simbolul țării, imbold de renaștere. Statul chiar are forma unui strugure pe hartă. Să vorbim despre vinurile care rămân a fi o carte de vizită a Republicii Moldova.
Mihai Măciucă: „Este cartea de vizită a Republicii Moldova. Nu în zadar cândva se spunea că la fiecare moldovean în codul genetic este și o parte a vinului. Cred că este purul adevăr.”
Europa Liberă: Lecțiile după embargoul impus de Federația Rusă au reușit să ajute vinificatorii ca să-și diversifice piețele de desfacere?
Mihai Măciucă: „Cred că aici este un efect multiplu, că fiecare piață își are tradițiile sale, are gusturi educate și vinificatorii moldoveni au încercat să facă față la fiecare gust specific, la tradițiile, de pildă, ale pieței japoneze, ale pieței chineze, fiindcă mulți din producători exportă în Uniunea Europeană, sunt multe țări producătoare de vin și vinurile moldovenești fac față cerințelor, participând la diverse concursuri internaționale, obțin medalii de aur, de argint, adică sunt apreciate și sunt vinurile celea care merită să fie cunoscute de consumatori.”
Europa Liberă: Dar asta nu înseamnă că producătorii de vinuri au renunțat și la piața rusească?
Mihai Măciucă: „Nu, nu au renunțat, fiindcă este interesantă piața rusească nu numai pentru Moldova, ci și pentru Europa, Statele Unite, este o piață enormă. Este o piață specifică și lecțiile pe care le-am avut noi în anul 2006, când s-a făcut mult export în Rusia, după aceea importatorii nu s-au achitat, multe întreprinderi în urma acestui embargou au ajuns în faliment, au fost lichidate.
A fost o situație destul de complicată. Cred că au devenit mai atenți cumva vinificatorii și nu vor repeta greșelile care au fost comise în 2006.”
Europa Liberă: În ultimii ani, producătorii mici au început să facă concurență producătorilor mari pentru Ziua Vinului. Și Dvs. veți participa cu producție nouă pe piață. De ce ați decis că e bine să vă concentrați pentru a activa într-o întreprindere mică?
Mihai Măciucă: „Mulți ani am activat pentru întreprinderi de stat, dar să activezi în domeniul privat este cu totul altă filozofie, este o altă abordare a afacerii...”
Europa Liberă: Ce diferențe sunt?
Mihai Măciucă: „Dacă la întreprinderile de stat ai zece contabili, ai vreo trei juriști, ai specialiști, la întreprinderea privată sunt singurul angajat, am paznici la întreprindere și atât. Și din când, ei pot să mă ajute dacă e lucrul mai specific, mai greu, dar restul, partea tehnologică o execut singur. Este mai mult o pasiune pentru suflet, fiindcă niciodată nu-i târziu să faci ceva care să-ți aparțină.
Toată experiența obținută pe parcursul atâtor ani, studii făcute în Moldova și peste hotare, având experiență de activitate la diferite întreprinderi din Noua Zeelandă, din Africa de Sud, din multe țări din Europa, cumva am scos niște învățăminte pentru mine pe care am încercat să le expun în produsul meu care va fi prezentat anul acesta pentru prima dată în cadrul Festivalului Vinului.”
Europa Liberă: Să ne descrieți producția pe care o aveți acum și pe care o testați, pentru că mai sunteți în proces de testare.
Mihai Măciucă: „Da. În primul rând, selectez foarte atent materia primă. Am avut cazuri când am mers cu transportul să încarc struguri, n-a fost calitatea cea pe care am văzut-o inițial, am revenit, am achitat transportul, dar n-am încărcat. Și asta a fost. Însă până la urmă am reușit să găsesc acei struguri care mi-au permis să produc un vin deosebit.
Cantitățile nu sunt mari – de la 1.200 de sticle până la cea mai mare cantitate de 5.600 sticle de produs. Per total, am circa 15 mii de sticle cu vin, dar sunt vinuri deosebite de toate celelalte vinuri.”
Europa Liberă: Și prin ce se deosebesc? Marii producători ar putea să vă reproșeze că ați furat din secretele lor.
Mihai Măciucă: „Cu marii producători sau cu colegii din vinificație m-am consultat când produceam. Eu eram autorul, dar din când în când îi mai invitam și-i întrebam
Filozofia acestui vin este elaborată de către mine personal și aș vrea să readuc niște tradiții mai vechi...
cum văd ei produsul. Și fiindcă există comunicare între noi, ceea ce tot timpul ne ajută să devenim mai buni, ei văd ceea ce fac eu, îmi mai șoptesc că, uite, aici ar fi mai bine așa, dar filozofia acestui vin este elaborată de către mine personal și aș vrea să readuc niște tradiții mai vechi.”
Europa Liberă: De la etno?
Mihai Măciucă: „De la etno-etno. Noi trebuie să ținem cont de consumator, că s-a educat un nou consumator, dar eu am pornit pe altă cale, fiindcă este și acel consumator care așteaptă gustul acela vechi pe care îl ține minte din vechime. Poate nu e mare segmentul acesta de consumatori, dar cred că vreo 5-10% sunt și eu mă orientez la acei consumatori care anume așteaptă gustul acela vechi, care a fost pe timpuri. Asta în primul rând, în al doilea sunt vinuri care au un conținut mare de extract.
De pildă, la „Viață lungă” este de peste 40 de unități, când la un vin roșu pe care îl întâlnim de obicei este de 20, 21, 22, iar 23 poate așa, rareori să fie. Și vinurile rosé. Deseori se încearcă să se producă vinurile rosé mai aproape de vinurile albe, dar eu am mers pe altă cale – mai aproape de vinurile roșii. Sunt mai extractive, mai corpolente, mai aromate și sunt deosebite.
Eu cred că consumatorul va aprecia anume acest gust, care este unul natural și am un vin care are conținutul de alcool 15,8% de volum; este o raritate să obții astfel de vin, dar mi-a reușit anul trecut. Până la urmă am găsit acele drojdii care să fermenteze până la capăt acest vin.”
Europa Liberă: Dvs. ziceți că crește cultura consumului de vin în Republica Moldova, pentru că până nu demult din contra se zicea că în lipsa acestei culturi se face abuz de băutură și uneori face rău acest lucru. Cine trebuie să ridice această cultură a consumului de vin?
Mihai Măciucă: „Trebuie să pornească de la consumatori,
N-o să facem nimic fără mass-media, care trebuie să fie acel purtător de mesaj, care mai des să transmită mesajul culturii consumului de vin ...
dar noi n-o să facem nimic fără mass-media, care trebuie să fie acel purtător de mesaj, care mai des să transmită mesajul culturii consumului de vin. Sunt diferite situații, dar totuși moldovenii de viță sunt consumatori de vin și cunosc ce înseamnă un vin de calitate.”
Europa Liberă: Anul acesta foarte mulți din cei care produc struguri se plâng că la întreprinderi nu li se achiziționează producția, fabricile de vinuri, dacă și acceptă să o primească, o iau la prețuri derizorii, 2 lei/kg. Ce-i sfătuiți pe cei care au plantațiile de vii și soiurile care nu mai sunt solicitate?
Mihai Măciucă: „Deseori am întâlnit această situație pentru soiul de struguri Moldova. Moldova este un soi de masă, nu este un soi tehnic care ar trebui să meargă la procesare tehnologică, din el nu se poate de obținut un vin de calitate. Și asta este o problemă, iar altă problemă ar fi că sunt întreprinderi care au încă stocuri mari de vinuri rămase din anii precedenți și nu-și permit să achiziționeze struguri. Dar în general vedeți cum evoluează sinusoida vieții – este un an când aleargă toți după struguri, nu ajung struguri; în alt an este supraproducere de struguri și nu este consum, dar trebuie să ne adaptăm.
Cred că așa este piața și până o să găsim și noi o piață stabilă care să ne asigure vânzări constante, acum e
Căutăm consumatori cu care să stabilim niște relații de lungă durată ...
perioada ceea când noi suntem în căutare. Deci, cineva ne caută pe noi ca producători, noi căutăm consumatori cu care să stabilim niște relații de lungă durată. Cred că asta va fi pe viitor.”
Europa Liberă: Acum, producătorii de vinuri preferă mai degrabă să-și aibă plantațiile lor și să nu mai depindă de alți producători?
Mihai Măciucă: „Fiindcă, conform unor cercetări, s-a dovedit că 70 la sută din calitatea produsului se formează în câmp, la struguri și pentru a controla calitatea se pornește de la struguri, procesare. Și sunt mulți producători care produc vinuri cu denumiri de origine, care îi obligă să aibă plantațiile proprii, sunt vinuri cu indicație geografică, ceea ce iar presupune unele restricții și este important de a ieși și noi la alt nivel de calitate, alt nivel de percepere a consumatorului și se impun alte reguli.”
